"mai tii minte" – 22151 rezultate
0.02 secundeMeilisearchconstantin nicolau
...nascut pe jos, botezat de Cuvant prin submersie, la 20 de ani am inceput sa botez cuvintele prin viata,pe la 30 m-a botezat imposibila iubire prin inplozie, dupa care am inceput sa mor prin mine.de sus.Ma urmaresc-cu oarecare consecventa-, amintiri din viata mea paralela, din iubirea paralela, dintr-un ego paralel; locuiesc intr-un spatiu euclidian, dar toate-s pana la o vreme...Ma voi naste.pentru inceput.pe sus. Eee, atunci sa te tii, povesti in mai incapatoare pahare decat ale cuvintelor, casantelor ! Sau nu. Dar poate da...
4 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
DGDaniel Grad
N-am existat, apoi am existat. Acum sper că încă mai exist. completări: M-am născut oficial într-o noapte de decembrie în București, dar am început să trăiesc în noiembrie 2000 în M-ții Retezat (doar atât vă spun) La data de 26 mai 2003 am devenit membru www.poezie.ro și sper să rămân cât mai mult timp...
20 poezii, 0 proze
COcristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
Isip André
Sunt nàscut în orasul Sângeorz-Bài, în România. Am plecat din tarà în 1982 din motive politice. Dupà o odisee de câteva luni de zile am ajuns în Franta, unde dealtfel locuiesc si-n ziua de azi. Scriu literaturà în limba românà de treizeci de ani. Am publicat în presa de specialitate, volum etc. Và trimit un text mai cu seamà ca sà am pàrerea dumneavoastrà asupra calitàtii scrisului meu, a nivelului literar la care am ajuns. Dacà îl gàsiti suficient de bun sà fie publicat, nu am nimic împotrivà. Sunt de acord de asemeni sà particip la concursuri organizate de dumneavoastrà sau altcineva.
2 poezii, 0 proze
CPCristian Tudor Popescu
CRISTIAN TUDOR POPESCU (nãscut în 1956, București), absolvent al Facultãții de Automatizãri și Calculatoare, București, promoția 1981, este redactor-șef al ziarului —Adevârul. În 1987 publicã, la Editura Albatros, volumul de nuvele SF Planetarium, pentru care primește premiul Congresului European de SF de la Montpellier. În 1991, apare romanul Vremea Mânzului Sec, la Editura Cartea Româneascã, iar în 1993, antologia SF Imperiul oglinzilor strâmbe, la Editura Societãții —Adevãrull,. În 1995, traduce Edificiul nebuniei absolute, de Stanislaw Lem, publicatã la Editura Univers. Cristian Tudor Popescu este redactor-sef la cotidianul “Adevarul” si unul dintre cei mai prestigiosi gazetari din Romania de dupa 1989. Este absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din Bucuresti. A debutat ca prozator SF. Carti publicate: „Planetarium” (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier); „Vremea minzului sec” (Cartea Romaneasca,...
2 poezii, 0 proze
SCStancu Ciprian Cosmin
Nãscut pe data de 20-10-1985 în Deva, un an mai târziu întreaga familie s-a mutat în Curtea de Argeș. Ĭn prezent student la Sociologie și la Asistențã Socialã în București. Ĭn timpul liceului a beneficiat de 3 burse de studii înafarã pe o perioadã de șase luni în Franța, Italia și Spania. Redactor-șef timp de doi ani la revista liceului (clasele a 11 a și a 12 a). Atestate de cunoaștere a tuturor celor 4 limbi de circulație(englezã, francezã, spaniolã și italianã) și de cunoștințe în economie. Nu a debutat încã într-un volum. Colaborãri cu diverse reviste culturale, preponderent locale. Membru al cenaclului literar "Avantpost", sub îndrumarea profesorului Anghel. Domenii de interes: Manifestã un interes constant pentru problemele generale ale umanitãții, în special cele legate de antropologie culturalã, politici sociale, etnologie, simbolisticã, psihologie socialã etc.
13 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
GCGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
ECEmil Cioran
EMIL CIORAN s‑a nåscut în 8 Aprilie 1911 la Råsinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran — preot în Råsinari — si al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventeazå, începînd din 1921, Liceul Gheorghe Lazår din Sibiu, oras în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 si 1932 urmeazå cursurile Facultåtii de Litere si Filozofie din Bucuresti. În ultimul an de facultate publicå articole în periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gândirea, Vremea, Azi. Îsi încheie studiile universitare cu o tezå de licentå asupra intuitionismului bergsonian. În acelasi an (1932) se înscrie la doctorat, sperînd så obtinå astfel o burså în Franta sau Germania. În 1934 îi apare prima carte, Pe culmile disperårii, pentru care i se conferå Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitati. Va mai publica încå patru cårti în tarå, înainte de a se stabili definitiv în Franta. Între 1933...
0 poezii, 0 proze
mai tii minte
de Florentina Dencu
…mai tii minte … vremea cand cautam innebuniti cate un internet sa ne scriem …si nu ne mai vazusem decat de doua zile… poate asta se cheama iubire…. mai stii cand plecam dimineata si la pranz ma...
Mai tii minte ?
de pop romeo
Mai tii minte vioara ce ne ineca inimile, cuprindere argintie deplin mangaietoare ca si icoanele inaltelor manastiri astrale ce ne duceau rugile la sfintii datatori de sperante pentru viata de dupa...
Mai ții minte?
de merisanu alina
Mai ții minte, cum se crăpa cerul? Și din el, ieșeau, jumătăți de oameni, cu picioare lungi și cu jumătăți de aripi. -Exact ca în visul ăla, unde o muscă verde, se plimba pe jumătate de deget.- Sau.....
Mai tii minte?
de Costea Dorin
Mai tii minte cum ne-am cunoscut? Cum ochi in ochi,o seara-ntreaga ne-am privit? Eram nesigur daca pe mine ma privesti, Cat imi doream atunci , sa aflu ce gandesti... Mai tii minte cum la tine am...
mai ţii minte?
de ana sofian
voci de chiraline lăsate pe malul stâng partea inimii se îmbracă în apus numai tu ştii cum se înmormântează o zi fără mine pe fluviu ortul strălucind în unda mâloasă semn că lumina e încă în noi în...
Mai ții minte când noaptea târziu
de Andrei Dumitrescu
mai ții minte când noaptea târziu, foarte târziu, rămâneam doi, tu ascultând și eu recitând... eu la un capăt de fir, temător, transpirând și tu tremurândă la altul... când strângeam cuvinte multe ce...
mai ții minte urâtul?
de Alina T. (Manole)
mai ții minte cum îmi doream un bărbat urât, atât de urât încât să i se prelingă ploaia pe lângă umbră pentru că în urâțenie se ascunde harul tăcerii mai ții minte? esteticul, credeam, e deasupra...
mai ții minte havanele cubaneze?
de lucaci sorin
exilat undeva pe o insulă cu feromoni îngerul cu aluniță pe obraz îmi face semne îmi face strengărește din ochi de parcă ne-am cunoaște de-o viață de parcă am fi prieteni de când lumea cu un ochi...
nimic...minte...tin-tii...
de oana stoian
nu mai tii minte ziua in care iti desenam ochii cu cerneala albastra... credeam ca ar fi cer... si mai credeam ca noaptea ar straluci stele si sori...imi spusese adio ziua si-ti desenam ochi... dar...
Mai presus de amintiri...
de Elisabeta Gîlcescu
Mai presus de amintiri, De urcușuri sau iubiri, Este azi pe acest pământ, Un izvor de neînfrânt, Ce revarsă din cuvânt, Pentru mine, legământ. Chiar de zboară, luat de vânt, Și coboară pe veșmânt,...