Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"imn de ziua ta"975 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
36 rezultate
Petru AnghelPA

Petru Anghel

AutorClasic

Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...

1 poezii, 0 proze

PS

Percy Bysshe Shelley

AutorClasic

celebru poet englez (1792-1832) a sfidat, atât pe plan literar, cât și în viața de zi cu zi, toate normele conformismului și tradiționalismului britanic \"Un nou imn national\", \"Randuri scrise in timpul guvernului Castlereagh\", \"Ozymandias\"

0 poezii, 0 proze

Andrei MureșanuAM

Andrei Mureșanu

AutorClasic

Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...

9 poezii, 0 proze

Constantin BelimaceCB

Constantin Belimace

AutorClasic

Constantin Belimace (n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine. Studii primare în satul natal după care continuă la școala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromâni, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, s.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o buna perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare in limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromânească" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimindarea părintească devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul "imn" al aromânilor.

2 poezii, 0 proze

AC

André Chénier

AutorClasic

André Marie Chénier (n. 30 octombrie 1762, Constantinopol - d. 25 iulie 1794, Paris) a fost un poet francez, reprezentant al neoclasicismului târziu și considerat precursor al romantismului. Admirator al Revoluției franceze, devine victimă a acesteia și a exceselor Terorii Iacobine. Opera * 1791: "Jeu de paume"; * 1792: Imn pentru elvețieni ("Hymne sur les Suisses"); * 1795: Tânăra prizonieră ("La jeune captive"); * 1801: Tânăra din Tarent ("La jeune tarentine"); * 1819: Poezii ("Poésies"); * Elegii ("Élégies"); * Hermes ("L'Hermes"); * America ("L'Amérique"); * Iambi ("Iambes"). ** André Marie de Chénier, dit André Chénier, né le 30 octobre 1762 à Constantinople et mort guillotiné le 25 juillet 1794 à Paris, est un poète français. Il était le fils de Louis de Chénier. Né à Galata (aujourd'hui Istanbul en Turquie) d’une mère grecque (Elisabeth Lomaca) et d’un père français, Chénier passe quelques années à Carcassonne, traduit dès l’adolescence...

1 poezii, 0 proze

LJ

Li Jinfa

AutorClasic

(1901-1976) fondatorul simbolismului chinez; in tinerete socotit mai mult \"excentric\" decat poet. S-a nascut la Canton. Studii in Franta. Carti publicate: Burnita, Wei yu, 1925, Imn fericirii, Wei xingfu er ge, 1926 si Parazitul si anii teribili, Shige yu xiongnian, 1927

2 poezii, 0 proze

imn de ziua ta

de cristian george brebenel

De ziua ta râule, ți-am împrospătat malurile cu pietre și suferința am pus-o în undele tale ca prin forța ei să te scoată din incriminare și inerție. N-am ținut seama că vei traversa o câmpie...

PoezieAtelier

opt martie

de Ștefan Petrea

de ziua ta îţi zic lumini, femeie de-mi eşti tu mamă, soră ori iubită priveşte clipa grabei năruită şi locul tău pe scena ce se-ncheie enigmele-n a Domnului suită decenii sunt în veacului idee amor...

PoezieAtelier

droguri de unică utilizare

de Ștefan Petrea

în verbul tău de noapte cerneala se desparte de călimară lacrimi de pământ în cuvânt cerneala cafelei e puțin amară grăsimile ei te subjugă într-o rugă port pecetea scribului iradiez cuvinte noaptea...

PoezieAtelier

Ziua Minerului, o zi a rușinii?

de Vali Slavu

„În fund de munți, noi des intrăm, Cu „Bun noroc!” ne salutăm Și când ieșim din sânul lor, Noi tot „Noroc!” strigăm în cor." „Noroc bun!” , cunoscuta urare minerească, era înainte atât de uzuală,...

Atelier

Țară

de Daniel Aurelian Rădulescu

Se poate? M-am îndrăgostit de țară, căci mă calcă timpul cu pământ din genele de-ai mei și-o simt așa de mult de aproape, eu brazda întoarsă să-i cresc cald, să-i fiu o veșnic vară, așa cum o visez,...

PoezieAtelier

Pasărea de ceară

de corneliu zegrean

Ultimul poem al poetului și Eroului, Sublocotenent post-mortem, IOAN GROȘARU Cu aripi îndrăznețe m-am înălțat furiș Cu-albastra-nchipuire, prin viforul de ceară Și am strivit pământul în graba spre...

PoezieAtelier

cântecul paiangului

de Ștefan Petrea

am ars detot pe rugul desfrânării ascult paiangului de jale cântul imn de tăcere ce îl duce vântul în ruga ne-ncetată-a lumânării iar în viscere iar îmi simt mormântul cel aerat prin răsuflarea nării...

PoezieAtelier

România

de Nagy Florin

Asta este țara mea Bună sau rea ața cum este ea Sunt mândru de ea Sunt mândru de România mea. Dacă azi sau mâine am să plec Departe de țara mea Prin locuri necunoscute Și printre străini Tare dor îmi...

PoezieAtelier

Grupul folk \"Karma\" - joi 6 octombrie, la Casa Eliad

de Radu Herinean

Infiintat in februarie 1992, chiar de ziua Sf. Valentin, grupul s-a numit initial „Simbioze”, pentru ca se formase practic din contopirea a doua grupuri si a unui solist. Dupa numai cateva luni,...

ArticolAtelier

Semnată anonim

de Ghe. C-tin Orghici

Mă bucur de apusul de soare și mă bucur când văd culorile din răsărit; iubesc ploaia, arșița, ninsoarea, pe toate le îndrăgesc când toate la timpul lor revin. Sunt un mic bulgăre de pământ. Mă bucură...

ProzăAtelier

Destin

de George Lesnea

Cu cioplituri dibace mă plăsmuiră meșteri, Prin adâncimi de codri și prin spărturi de peșteri, De mi-am purtat făptura și anii mei nomazi Din văgăuna vremii, răzbindu-i până azi. În sufletul meu...

PoezieClasic

Destin

de George Lesnea

Cu cioplituri dibace mă plăsmuiră meșteri, Prin adâncimi de codri și prin spărturi de peșteri, De mi-am purtat făptura și anii mei nomazi Din văgăuna vremii, răzbindu-i până azi. În sufletul meu...

PoezieClasic

Zori și Asfințit

de Mariana Cârdei

Ochiul Domnului Mai priveam spre cerul nopții plin de nori, întunecat, și-am văzut ce niciodată până atunci nu mi-a fost dat. Ochiul Domnului privește înspre Globul Pământesc, ca să vadă muritorii ce...

PoezieAtelier

Despre ce nu prea ar trebui să fie posibil

de Laurentiu Ghita

Unii or să spună ca am idiosincrazii comuniste, dar eu consider că pocirea imnului de către manelistul Marcel Pavel la meciul România-Franța, este consecința firească a atitudinii generale față de...

Atelier