"il destino delle carezze" – 20420 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GGGiuliano Gramigna
S-a născut la Bologna la 31 mai 1920. A studiat dreptul la Universitatea din Milano, oraș în care trăiește și lucrează în prezent ca critic literar al cotidianului „Corriere della Sera”. A colaborat și colaborează la reviste cunoscute (”il verri”, „Paragone”, „Quaderni milanesi”, „alfabeta”, „Il cavallo di Troia” etc.) și a fost cronicar literar la săptămânalul „Settimo giorno” și la „Fiera letteraria”. A publicat romanele: Un destino inutile (1958), L\'eterna moglie (1963), Marcel ritrovato (1969), L\'empio Enea (1972), Il testo del racconto (1975), Il gran truco (1978). Și-a strâns activitatea de critic literar în Interventi sulla narrativa contemporanea (1976) și în La menzonga del romanzo (1980). Ca poet a debutat în volum cu La pazienza (1959) după care au urmat: Robinson in Lombardia (1966), Esercizi di decomposizione (1971), Il terzo incluso (1971), L\'interpretazione dei sogni (1978), Es-o-Es (1980), Annales (1985). Giuliano Gramigna e un rafinat cunoscător al mecanismelor...
0 poezii, 0 proze
OPOdilon-Jean Périer
Odilon-Jean Périer est un poète belge d'expression française né à Bruxelles le 9 mars 1901 et mort à Bruxelles le 22 février 1928. De son vrai nom Jean Périer, il choisit le pseudonyme Jean-Odilon Périer pour éviter la confusion avec un acteur célèbre de son époque. Fils de banquier et petit-fils d'Albert Thys, il se destine d'abord au droit qu'il étudie à l'ULB. Poète des réalités simples et quotidiennes, il a également laissé un roman, Le Passage des anges (1926), dont le thème semble avoir été exploité dans Les Ailes du désir de Wim Wenders, et une pièce de théâtre, Les Indifférents (1925). Il meurt à l'âge de 27 ans et est enterré à Dalhem. Une fontaine a été érigée en son honneur, avenue Louise à Bruxelles. Œuvres * La Maison de verre * Le Corps fermé * La Visite * Notre mère la ville * Le Promeneur * La Vertu par le chant * Les Indifférents, 1925, théâtre * Le Passage des anges, 1926, roman * Allusion aux poètes
1 poezii, 0 proze
Olivier Deck
1962 : naissance à Pau, avec une dent (comme Henri IV et Napoléon). Le grand-père, qui lui n’en avait plus qu’une (dent), prétend que c’est le signe d’un don. Il ne saura jamais, hélas, s’il avait raison. 1964: première cuite, en trempant des boudoirs dans des fonds de champa-agne. 1966: mauvais millésime. 1968 : trop petit, regrets éternels. Souvenirs de gens dans les rues. D‘un oncle qui marchait pieds nus. 1969: découverte, grâce à l\'instituteur, de Peer Gynt de Grieg, ce petit bonhomme qui s\'en va un matin à travers la montagne. 1970 : première BD, histoire de cowboys à gueules de chiens, avec des gentils et des méchants. 1971 : deuxième prix au concours de peinture de l’école (un bûcheron). 1972 : gagne le concours de chanson de la colo de Béost (vallée d’Ossau) avec « Par le grand Manitou » de Carlos. (Pas le terroriste, le chanteur !) 1973 : gagne pour la deuxième fois le concours de chanson de la colo avec « C’est un beau roman » de Michel Fugain. (Clin d’œil du destin ?)...
14 poezii, 0 proze
nu il stim
1 poezii, 0 proze
LMLorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
kim jong il
1 poezii, 0 proze
BGBenedetto Gareth
1450-1514 S-a născut la Barcelona și a emigrat la curtea aragoneză din Neapole, unde a îndeplinit felurite funcții în secretariatul statului napoletan, sub mai mulți suverani. La Neapole și-a petrecut cea mai mare parte a vieții și tot aici a murit. Și-a intitulat Canțonierul „Endimione”, adunând, sub auspiciile legendei frumosului păstor, poezii de inspirație delicată unde modelul lui Petrarca se întrețese cu citate din Vergiliu și Ovidiu.
2 poezii, 0 proze
IRiulia ralia
'il pleut sur ma vie dans la ville ...'
17 poezii, 0 proze
MLMario Luzi
Mario Luzi è nato il 20 ottobre 1914 a Firenze. Docente di letteratura francese all'Università di Firenze. Il 14 ottobre 2004 è stato nominato senatore a vita dal presidente della Repubblica Italiana (Ciampi). E' morto a Firenze il 28 febbraio 2005. Ha esordito come poeta nel 1935 con la prima raccolta La barca, cui fece seguito Avvento notturno (1940), testo esemplare dell'ermetismo fiorentino. La sua produzione poetica successiva fu foltissima, a scandire le tappe di un itinerario poetico tra i più ricchi e coerenti del XX secolo italiano: Un brindisi (1946), Quaderno gotico (1947), Primizie del deserto (1952), Onore del vero (1957), Il giusto della vita (1960) comprendente tutte le poesie composte fino a quell'anno, Nel magma (1963), Dal fondo delle campagne (1965), Su fondamenti invisibili (1971), Al fuoco della controversia (1978), Per il battesimo dei nostri frammenti (1985), Frasi e incisi di un canto salutare (1990), Viaggio terrestre e celeste di Simone Martini (1994). Tema...
11 poezii, 0 proze
LGLoredana-Suzana Golban
"Ieri am visat ca il vedeam Pe Dumnezeu si ca-i vorbeam; Si am visat ca-s ascultat... Apoi visam ca am visat." Antonio Machado
5 poezii, 0 proze
Spațiul lui Hamlet în poetica eminesciană
de Emil Iliescu
Spațiul lui Hamlet în poetica eminesciană \"Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate\" (\"Glossă\") Simbolismul prințului de la Elsinor alcătuiește cel mai tragic spațiu al poeticii...
SENSUL VIETII, AL MORTII SI AL SUFERINTEI IN MILENIULIII
de Dan Puric
Inainte de a vorbi de sensul vietii, al mortii si al suferintei In mileniul III, cred ca ar trebui precizate cateva aspecte fundamentale, cum ar fi: 1. Sensul vietii, al mortii si al suferintei asa...
Moartea lui Reyhaneh Jabbar
de Cucu Constantin
Pe 25 octombrie 2014, la vârsta de 26 de ani tânăra Reyhaneh Jabbar a fost executată, prin spânzurare, într-o închisoare din Teheran. Faptul este prezentat de mass media ca o nouă piesă din dosarul...
Blestem
de Florin Opran
Cel mai cumplit lucru pentru un scriitor este acela de a scrie ! A scrie cu adevarat, a scrie real, a scrie in rezonanta cu el insusi, cu ceea ce simte si ceea ce doare inauntrul lui. Starea maligna...
La cules de rodii în cartierul Rahova 27
de Anni- Lorei Mainka
Nimeni nu ar fi plecat de acasă de Crăciun, unde, cât erai de sărac, de un cârnat, o mămăligă sau o slănină afumată trebuia să ajungă pentru cele câteva zile de sărbătoare, iar o țuică fiartă avea...
Clatitele
de Radu Cretu
Ma infrupt din destin Il accept profund, complet Nimic spiritual, nimic intelectual Poate natural Multe elemente traverseaza vederea insa Vreau doar clatite cu dulceata O farfurie se sparge si ma...
Poate
de Daniela Stanciu
Cafeniu,sau poate verde, Al tău destin îl pot prevede! Râuri învolburate! Poate mult success în toate! Existența mea vrea să încalce, Damf de frezie, a ce aduce? Iubiri multe sau poate una, Enigma în...
Stăpânul destinului
de Florentin Cristian
Destinul este imaginea reflectată A căii ideale pe care ne-o dorim Este însuși păpușa cea mai răsfățată A viitorului pe care noi îl numim Destin, desigur cum am mai spus Sau temporar poate doar noroc...
Furia
de razvan rachieriu
Nervii mi se zvârcolesc răscolind iritarea furia mă invadează înțepându-mi fibrele trufia îmi spune să fiu mare în fiecare secundă îmfumurarea țipă să înconjor planeta cu gândul și să potolesc...
de ceva vreme orașul meu
de Ottilia Ardeleanu
se cățără pe schele uneori atât de sus că mi-e frică să nu cadă în cap peste flori pe umeri trage sforile în salopeta albastră pare că pictează curcubeie ferestre de înrămat soarele luna și brațe de...