"frenezie de toamnă" – 2039 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
AUAlexandru Ungureanu
Alexandru Ungureanu (n. 7 ianuarie 1957, București - d. 11 octombrie 2004, Bacău a fost un prozator de science-fiction român. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică, își începe studiile în București, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc Solaris, al Casei de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează...
4 poezii, 0 proze
Ungureanu Alexandru
Alexandru Ungureanu N. 7 ianuarie 1957, în București - m. 11 octombrie 2004, la Bacău. Prozator. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică. Își începe studiile în Capitală, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc „Solaris\", al Casei de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa\", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează publicistic peste doi ani,...
0 poezii, 0 proze
UFUgo Foscolo
Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...
2 poezii, 0 proze
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
frenezie de toamnă
de FLOARE PETROV
de mult nu m-am simțit atât de bucuroasă, toamna mă inspiră cu chipul de muză, îi simt în piept iubirea languroasă, care nu mă lasă mohorâtă, confuză. cu festivalul florilor privirea îmi răsfață,...
Haiku în formă liberă
de valeria tamas
ploaie de toamnă - norocul cerșetorului intrat la apă * ploaie de toamnă - în șapca cerșetorului nici de-o pâine * ploaie de toamnă - cuprinse de frenezie toate burlanele * ploaie de toamnă - un pian...
Saprofit
de Leonard Ancuta
1. Pășesc cu emoție dincolo de porțile realității. Simt rând pe rând sub picioarele goale, asfalt, pietriș, nisip, pământ reavăn. Pământul comunică, îmi gâdilă tălpile și mă simte aproape. Esența mea...
Tristețe de toamnă
de Florin Hulubei
voi rupe din mine lumina deznădejdii pentru a-ți face drum către singurătatea din care mi-e tot mai greu să extrag o imagine, un chip sau un zâmbet înaintea cărora se opreau toate excesele...
fantezie de toamnă
de FLOARE PETROV
noaptea mea se stinge în romantici zori lumina dragostei mă mângâie pe față la fereastra toamnei mai freamătă flori crizanteme albe murmură a viață. știu să despletesc cu sufletul lumina raze să se...
Reprezentații de toamnă
de Silvian Costin
Printre culorile de toamnă arde vânt Copacii freamătă urlând în isterie Atârnă galbenul de vară întrebând Cenușa frunzelor zburând cărămizie Se-adună norii scuturându-se plângând Cinstita ploaie...
frenezie de Septembrie
de FLOARE PETROV
când raze de soare îmi bat în geam, o nouă speranță îmi umple gândul, frumoase versuri își așteaptă rândul, chiar dacă frunze se ofilesc pe ram. în pași de dans mă scutur de nostalgie, să-i dau...
Povestea unei picături de roaua
de Monica Berceanu
Motto : “ Eu cred c - a fost iubire – adevărată ; Tu crezi c - a fost o scurtă nebunie ? “ - lui - Era noapte . Prea noapte . Trecutul meu țesea reminiscențe cenușii de toamnă . Ochii mi s - au...
Ma gandesc la tine
de Dancu Nicolae
Ploua afara este trist, stau la geam privind in vale. Te astept sa vi zambind, pe a mea-carare.Focul arde cu vapaie in soba veche ruginită.Eu stau cu capul aplecat, cu ochii ațintiti spre prispă-tu...
Camelia Petre - romantica unei nopți cu lună plină
de Maria Prochipiuc
Omul este o fiinta sociala ce se dezvolta prin interactiunile lui cu societatea. Daca il izolam de mediul sau, inseamna ca-i reducem posibilitatea de a comunica cu semenii sai. Deseori imprumutam...
LIMANURI
de Claudia Martis
LIMANURI Dupa-amiaza era fierbinte. Orasul parea pustiu. Umar langa umar, masurau pietrele drumului. Se plimbau de cateva ore, fara ca vreunul din ei sa sparga tacerea. Se temeau de cuvinte grele? Ii...
Despre falșii poeți
de Cosmin Soameș
Nu sunt critic. Nici nu vreau să fiu! Nu am aptitudini pentru așa ceva și nici nu mi-ar place! Acest text nu e unul de critică literară, e doar o părere printre multele alte păreri care circulă pe...
Primăvara din toamnă
de Poietul Gării de Vest
Peste frunze veştejite Nu călca aşa bățos! Lujeri tandri cresc mai jos Plini de vise preamărite... "Tinerețea-i o trufie!" Îmi spunea un om sfătos Însă eu, fals respectuos, I-am zâmbit la băşcălie Şi...
sarabandă
de FLOARE PETROV
pretind de la toamnă un bob de zăbavă că să-mi izvorască extazul în piept azi sting cu lacrimi flăcări de lavă parcă m-am rătăcit de drumul drept. aripi de lumină să-mi crească aștept să zbor spre...
confesiune
de FLOARE PETROV
aș vrea să mă ascund o vreme, lumina să îmi cânte lângă pleoape am obosit să lămuresc dileme, să înfrunt orgolii obtuze, mioape. vreau să vorbesc mai mult cu Dumnezeu, El mi-a fost sprijin în vremuri...
Poetul, Cotnarul și moldovenii
de Gârda Petru Ioan
Cules de vie la Cotnari Cules de vie la Cotnari! Se-avântă moldoveni – o mie, Să strângă - grasă, razachie- Ciorchinii grei cu boabe mari, Pe spalier, araci (sau pari); E-o forfotă, e-o veselie......