"azilul de semne 40" – 355 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCarmen Sylva (Principesa Elisabeta)
Principesa Elisabeta s-a nascut la 17/29 decembrie 1843 in castelul parintilor sai din Monrepos de linga Rin, unde primeste o instructie pe masura rangului priciar, cu profesori renumiti in epoca si in tinutul sau. Cunoaste la perfectie limbile franceza, engleza, italiana, suedeza si bineinteles, romana. La 3/15 noiembrie 1869 se casatoreste cu domnitorul Romaniei, Carol I. Singurul copil din aceasta casatorie, Maria, moare la varsta de numei trei ani si jumatate. Durerea imensa, produsa de moartea fiicei sale este convertita intr-o pilduitoare activitate pe tarim umanitar si cultural. Isi consacra intreaga activitate unor opere de caritate, fondind societati de caritate:\"Painea zilnica\", azilul de orfane\"Elena Doamna\", societatile \"Furnica\"(pentru incurajarea si dezvoltarea industriilor casnice),\"Tesatoarea\", azilul de batrini \"Elisabeta\",\"Vatra Luminoasa\"(pentru adapostirea si ingrijirea orbilor),societatea\"Munca\"(pentru a da femeilor sarace lucru de mina productiv).In...
0 poezii, 0 proze
AVAlexandru Vlahuță
Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești (azi Alexandru Vlahuță, Vaslui) - d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la diverse instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român“, Azilul „Elena Doamna“, Liceul „Sfântul Gheorghe“). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893 - 1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu...
43 poezii, 0 proze
azilul de semne 40
de ana sofian
cerșetorul ăsta e norocos cândva i-am fost insignă l-au decorat ceilalți fără să-l întrebe nimic am crezut că-i bine să tac să-i ating zdrențele să i le fac fluture tremura mai avea de trăit puțin...
azilul de semne 5
de ana sofian
cocori de hârtie și ceai neterminat tehnic, sunt și eu un fel de origami foșnet mătăsos când mi se îndoaie sufletul o mână nevăzută pliază apasă cu putere -pentru siguranță, îmi zic- pe lingurița de...
azilul de semne 37
de ana sofian
l-am privit îndelung pe tata o cărăruie cu trup de șarpe îi fura pasul se ducea să vadă cum e cu murirea încă de când era viu știa că moartea nu se câștigă la loterie era pur și simplu o invenție...
azilul de semne 38
de ana sofian
șuieră un tren mă întreb dacă e adevărat sau doar mi se pare căile ferate se clatină traversele au putrezit cum carnea morților din cimitir peste ei nu putem trece ne doare fiecare cuvânt nespus...
azilul de semne 39
de ana sofian
era un băiețel obraznic fugit de acasă mama nu l-a ținut în brațe a sărit direct în viață fără toiag și fără drum purta în spate o copilărie scurtă și-n picioare ierburi când bătea vântul și pășea...
Grăiește-mi azi, iubite…
de Elena Munteanu
De dincolo de lume, tu sorii îi aprinde, În piatra aspră, taie-i amiezii înc-o treaptă. Sfidând tălmăcitorul de semne zăbovinde, Adânc percep eternul. Îngreunat, așteaptă La masa lui, logodna...
Florin Caragiu: Aici totul e viu
de Valeria Manta Taicutu
Florin Caragiu (născut în 1969 la Ploiești), absolvent al Facultății de Matematică și al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității București, după ce a publicat un număr impresionant...
Triburi și cratere XV
de Pestrea Ion-Daniel
Mai e timp, calculă Jory. Zdruncinătura îi stresase genunchii peste măsură, iar oasele lungi se cam hâțânau în țâțâni. Jory știa că este urgent să intre la adăpost într-o curte bine izolată, unde...
Azilul (6)
de Florentina-Loredana Dalian
Nu mai trecusem demult pe la azil. Mă trezisem într-o dumincă la fel ca oricare alta, cu gândul la el. Nu că m-aș mai fi simțit legată de promisiunea făcută Adinei, pur și simplu mi se făcuse dor de...
La mormântul lui Mihai Eminescu
de Jianu Liviu-Florian
LA MORMÂNTUL LUI MIHAI EMINESCU În cimitirul Bellu stă mâna ta de oase, ca niște versuri albe, la mila unui critic, căci poezia n-are palate, și nici case, doar geniu în azilul unui mormânt fatidic -...
Nebuniile omului
de Zoltan Terner
Zoltan Terner Nebuniile omului Infinit de multe sunt nebuniile omului.Ele sfidează orice clasificare.Scapă oricărei tentative de a le defini..Stăruind în aceste căutări și tentative,cazi tot într-o...
Farmecul nebun al presei de odinioară...
de Ghinea Nouras Cristian
Dintotdeauna, presa scrisă a avut un farmec aparte, care devine tot mai evident... odată cu trecerea timpului. Lucrul este valabil pentru ziarele de acum o sută de ani, după cum, probabil, și peste...
Lumea
de Eduard Zalle
Tu te plângi și te îngâni În azilul de nebuni, Prefăcându-te-a nu ști Că e noapte-n plină zi. Însă, nimeni nu te-ngână, Lumea e și ea nebună Și de boală, și de rău. Plânge-o tu și-n locul meu, Pune-i...
mă numesc Erza
de Mondea Adrian
motto: "nu suntem străini / suntem azilul lumii" - Mariana Cornea Cu siguranță nu mi se va lua în nume de rău dacă recunosc că în fiecare din noi există "aripa", acea dulce vibrație, acel dor de zbor...
Azilul zilelor și al nopților
de Tiberiu Frim
1. Zile și nopți. Începutul Pierduți unul de altul umblam la început pe liniile unei palme, prin întunericul pumnului închis ne purtam somnul și durerea. Fiindcă acesta era rostul nostru acolo, să-și...
Mărturisire umilă
de Gheorghe Tomozei
Fără a-mi proclama Luxul eredității, După doar un semestru La Universitatea din Salamanca, După doar un război mondial Vin și zic: am lăsat urmă, Am lăsat semn (Fonderia de tunuri, Azilul pentru...
Azilul (5)
de Florentina-Loredana Dalian
Omul era potrivit de statură, cu umerii ușor aduși în față și pășea încet, cu grijă, parcă numărându-și pașii, atent la un ritm doar de el știut. Pe holul azilului, la o țigară, gândeam la cum...
Noapte bună, domnule Serghei! (V)
de Atropa Belladona
Tudorița își agita voinicește mopul pe pardoseala încăperii: înainte, înapoi, înainte, înapoi, de parcă viața ei ar fi depins de luciul acelei pardoseli. Din când în când se oprea,, se sprijinea în...