"Vorbește Moartea" – 20076 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
PPPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
JRJaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
mara mainka
mara c. mainka premiu 2 - dans clasic - 2004/Germania debut în revista școlii - premiu pentru poezie Friedrich Wilhelm Gymnasium Koeln teatru radiofonic - piesa "despre o moarte subita intre tineri" vorbesc germana mai bine decit romaneste romaneste simt mai bine decit germana
23 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
laura
ploaia vorbeste in soapta
5 poezii, 0 proze
pavaluca vasilica mugurel
sunt o pata de sange care vorbeste
6 poezii, 0 proze
sacred
..................sunt totusi doar o pata de sange care vorbeste
3 poezii, 0 proze
Capatina Daniela
" Eu nu sunt altceva decat o pata de sange care vorbeste..."
2 poezii, 0 proze
Alexandra Lache
"Eu nu sunt decat/o pata de sange/care vorbeste". Nichita Stanescu, "Autoportret"
1 poezii, 0 proze
Veronica Potlog
Nu sunt nimic altceva decit o pata de singe care vorbeste
2 poezii, 0 proze
Vorbește Moartea
de Borodi Carla Sorina
haide spune-mi cât iți e de greu să treci umil prin ploaie cu inima ruptă-n două și cu sufletul dormind pe-un pat de spini am auzit că viața nu-i pentru oricine dar te mai las o clipă poate mă chemi...
O discuție (virtuală – aproape imposibilă) cu Baudrillard
de Manolescu Gorun
GRAFICÃ DE FLORIN PUCÃ G.M.: O întȃlnire aproape imposibilă. Dar, virtual, se poate orice… Baudrillard: Despre ce dorești să vorbim? G.M.: Despre viața dumitale. B: Este paradoxal să fac o...
uzina de zahăr
de Yigru Zeltil
astă-noapte la uzina de zahăr m-a mâncat axonul ca un everest de mămăligă și se croia prăjitura apelor caraibiene cable transfer is now connected casetă a dragonilor moneda milca să nu te murdărești...
Incident poetic?
de Adrian Firica
Motto: “până la urmă oamenii sunt o carte cu poze mișcate și tot ce ai de făcut tot ce-ai de făcut este să te ridici s-o spinteci cu putere”* După debutul cu “Mirosiți această femeie” Alice...
Scrisori către Străin
de Galateanu Corina Roxana
Te privesc când plouă și parcă nu ai fi tu atunci, parcă ar fi alt om cu ochii întunecați și aproape plânși, care nu mă înțelege, care nu mă știe și nici nu are cum sa mă știe vreodată… Dar dacă nu...
Botez cu maci
de Florin Andor
întind mrejele prin ierburi cosite de amurguri puterea stă în apropierea lacrimilor când moartea ne vorbește uneori câte puțin *** mi-e foame de iubire privindu-te șoptind împletești aparențele clipa...
Revelatia de seara
de Cosmin Tudone
Lumina de-afara dispare treptat, Horatiu vorbeste de dragoste trist, Citeaza poetu-ala mort si uitat Ce merge calare pe ingeri la Hrist. Vorbeste Horatiu cu moartea cea rece Si-o-ntreaba Horatiu ce...
Despre trupul cel mort și vulturi
de Velimirovici Nicolae
Înaltului funcționar Voin V., despre trupul cel mort și vulturi (Scrisoarea a 165-a) Scrieți că “sunt locuri foarte grele în Sfânta Scriptură”. Depinde de vârsta duhovnicească. Sunt mult mai multe...
SENSUL VIETII, AL MORTII SI AL SUFERINTEI IN MILENIULIII
de Dan Puric
Inainte de a vorbi de sensul vietii, al mortii si al suferintei In mileniul III, cred ca ar trebui precizate cateva aspecte fundamentale, cum ar fi: 1. Sensul vietii, al mortii si al suferintei asa...
moartea e o femeie ca și mine
de Diana Frumosu
moartea e poliglotă vorbește toate limbile străine dar nu știe cum pianul își crapă sutienul și-atunci simți cum e să te doară-n cot de ea cu ochii deschiși, pantofii uzați și sufletul de alb murdar...