"Veneam cumva în urma lui" – 12162 rezultate
0.03 secundeMeilisearchAlexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
RARotariu Alex
O tiribomba venea din contra sens opus !
2 poezii, 0 proze
MHMihai Hendea
„ Mihai este numele care le venea prima datã în minte soților Hendea din Zalãu dupã nașterea celui de-al doilea copil al lor. De aici și pânã la a-și numi odrasla așa a fost doar un drum scurt. A șadar, bãiatului lor, nãscut pe data de 3 martie 1986, i-a fost trecut în certificatul de naștere, în dreptul numelui - „Mihai Hendea”. Dupã absolvirea școlii generale și a Colegiului Național „Silvania” (secția „Stiințe sociale”) din orãșelul de la poalele Munților Meseș, Facultatea de Stiinte Politice și Administrative , sec ția Jurnalism, din cadrul Universitãții Babeș-Bolyai Cluj-Napoca l-a primit pe Mihai ca boboc în 2005. Întotdeauna cu motto-ul „Mama proștilor e tot timpul gravida” proaspãt în minte, Mihai are tentative repetate de a se ține cu dinții pentru ca aceastã mamã cu mulți copii sã nu-l adopte și pe el. Cu ninsori rupte din pove ști sau zile însorite de primãvarã, ce-i aduc bucurie în suflet; cu...
10 poezii, 0 proze
LGLoredana-Suzana Golban
"Ieri am visat ca il vedeam Pe Dumnezeu si ca-i vorbeam; Si am visat ca-s ascultat... Apoi visam ca am visat." Antonio Machado
5 poezii, 0 proze
Aanima
"Mai știi cum te numeam pe-atunci? Icoană cu picioare lungi, Veneai pe rîu sau rîu erai, Curgeai în mine pînă-n rai. Cu limba preschimbata-n bici Vanai pe coapsa iepuri mici" Economist. Scriu pasionat si accidental, fara pretentie de forma, liric si cu obsesia ritmului. Datorez www.poezie.ro oamenii, increderea si energia pe care mi-au dat-o la inceput de drum. obtin aproape orice imi pun in minte nu ma mai apropii de oameni ca le fac rau.
20 poezii, 0 proze
MMaria
La inceput am incercat sa fiu ce mi-a placut cand am vazut, simtit sau auzit, fara sa stiu ca sunt cineva...putin mai tarziu am inceput sa ma revolt la ce vedeam, auzeam...si am inteles ca sunt cineva. Dar nu stiu cine sunt...ma caut in natura, in cei din jurul meu, in poezie, proza, etc. Ma gasesc in toate cate putin, de aceea imi spun ca suntem multe Marii iar una dintre ele uneori scrie...
2 poezii, 0 proze
Andrei Valter
(...)acel lucru la care se gândea Henriette când arunca dintr-o dată racheta din mână, când scăpa lingura în supă sau când zvârlea deodată cărțile de joc în foc (...) mai spunea că senzația era copleșitoare și că o aștepta mereu, dar că nu venea niciodată când o aștepta (Opiniile unui clovn)
2 poezii, 0 proze
ISIorgulescu Elena Sabina
Ușor, deși mai târziu, găsesc în mine ce înainte nu vedeam. Am ocolit prea mult prezentul, Trăind de pe acum viitorul, Dar m-am trezit visând trecutul...
7 poezii, 0 proze
Violeta Zamfirescu
În mijlocul verii, la 21 iulie 1920, în familia ofițerului Sterian Lăzăroiu, venea pe lume viitoarea poetă și prozatoare Violeta Zamfirescu. Se școlește în orașul natal, Craiova, apoi urmează studii de drept la Universitatea din București, dar nu reușește să le finalizeze. Își câștigă existența lucrând în mass-media: redactor la Gazeta literară (1954-1976), la Radio, ca redactor pentru emisiunile literare (1953-1959), la revista Luceafărul, redactor șef al redacției de poezie la Editura „Eminescu” (1969-1971). Începe să scrie versuri în Viața Românească, iar editorial iese pe piață în 1955, cu volumul „Inima omului”, în care abundă portretul, descrierea și comentariul liric. Violeta Zamfirescu este un poet prolific, versurile sale fiind reunite în numeroase volume precum: „Rodul pământului” (1957); „Ceasul de slavă” (1960); „Frumusețe continuă” (1964); „La gură de rai” (1965); „Dragoste” (1968); „Colind de primăvară” (1969); „Poezii” (1972); „Simfonie” (1975); „În aerul vibrând”...
1 poezii, 0 proze
Cristian
Am inceput sa scriu undeva prin 92-93. Prima poezie a fost inspirata de versurile piesei "Hey you" (Pink Floyd). Ce-mi placea pe atunci, era ca de multe ori inspiratia venea chiar inaintea somnului. Saream din pat, si puneam repede mana pe ceva de scris, altfel uitam versurile care-mi treceau prin minte... pot spune ca era precum o picatura de roua cazuta in apele unui lac foarte linistit. Citesc putin, in ideea de a nu fi influentat.
7 poezii, 0 proze
Veneam cumva în urma lui
de Andrei Cornea
Veneam cumva în urma lui... era o seară târzie de sfârșit de septembrie. Becurile răzlețe din parc ne luminau când vârfurile picioarelor când fețele tăcute. Curând aleea se termină lăsând loc unui...
Diana
de Leonard Ancuta
Pe Diana am cunoscut-o în tren. Veneam de la Oradea, fusesem acolo să mă întîlnesc cu o puștoaică de 16 ani, Miha, poetesă în devenire, avea primul ei recital cu public și eu cam voiam s-o fut, mai...
Story cu oameni
de corui mihai george
Oamenii poartă programe sofisticate în softul lor, înnodate în gene și lanțurile ADN-ului lor, în membranele lor celulare. Oamenii reușesc cumva încă să mă uimească, e uluitor asta, poate că...
Am avut și eu zile grele…
de Maria Gold
Dan Norea, îmi zici că ai o bănuială cum că eu aș fi fost o rățușcă urâtă în copilărie și acum sunt o lebădă grațioasă? Nu. Rață am fost, rață am rămas! Așa cum îmi zicea un prieten drag, nu demult....
O viață de la a) la z)
de dorinMOLDOVEANU
necuvântÎNAINTE Următoarele pagini, sau măcar unele, au fost scrise sub imboldul unei stări depresivo-artistice. Cred că alte explicații sunt de prisos. Așa că nu vă așteptați la ceva...
maniacul
de Ion A. Luca
... iar o facusem si noaptea trecuta... pentru a cata oara, nici eu nu mai stiam... ca intotdeauna, tot singur, pe ascuns, egoist... totul incepuse acum patru ani... auzisem ca simti ceva cu totul...
Absent
de viorel ploesteanu
Eram în ultimul an de liceu și viața mi se părea un continuu răsărit de soare. Nu știu de unde atâta bucurie pentru că aveam puține șanse să ratez cariera pe care cu osârdie mi-o pregătiseră dascălii...
Moştenirea 3
de nonciu dragos
Se pare că nu este atât de uşor să deschizi o uşă, care de fapt îţi aparţine, poate că acolo veneam doar în vizită, doar pentru că noi stăteam într-un alt cartier, dar şi pentru că tata nu prea se...
Povestea unei rochii roșii (2)
de Sorin Teodoriu
E ceva vreme de când încerc să deschid ușa, apăs pe clanță, împing-trag, o simt cum se opune, înțepenește, se zbate lemnul în spațiul îngust cât îi permite mișcarea, ușa rămâne în continuare închisă,...
Ilia Polec
de Viorel Darie
Ilia Polec Când veneam din sat spre casa noastră părintească de pe deal, treceam pe lângă o gospodărie cu multe acareturi în jurul ei, ale unui om numit Ilia Polec. Numele lui Polec (poleak, polonez)...