"Umilitoare tăcere - 2" – 1112 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MJMax Jacob
Născut la 12 iulie 1876, la Quimper, Bretania, Franța, într-o familie de evrei. Se înscrie la Școala Colonială din Paris, pe care o abandonează pentru o carieră artistică. Pe bulevardul Voltaire, împarte o cameră cu Pablo Picasso, care i-l prezintă lui Guillaume Apollinaire, care, la rândul său, îi face cunoștință cu Georges Braque. Devine bun prieten cu Jean Cocteau, Cristopher Wood și Amedeo Modigliani. Jacob a trăit cea mai mare parte a vieții sale în sărăcie, prestând tot felul de slujbe umilitoare. S-a convertit la catolicism în 1915, la șase ani după ce a avut o viziune cu Cristos. În 1921 pleacă în sătucul Saint Bennoit-sur-Loire, unde se claustrează într-o mănăstire benedictină. Rămâne aici până la arestarea sa de către naziști, în februarie 1944. Moare din cauza unei bronhopneumonii, în următoarele luni (5 martie 1944), în lagărul de concentrare de la Drancy, aproape de Paris. A fost poet, prozator, critic și pictor.
5 poezii, 0 proze
AMA. Mirea
Pseudonimul A. Mirea!” sub care se ascund poeții St. O. Iosif (11 septembrie 1875-22 iunie 1913) și Dimitrie Anghel ( 16 iulie 1872- 13 noiembrie 1914) apare prima dată în iulie 1907 în revista „Semănătorul” și apoi în revista „Viața Românească”, în ziarul „Minerva” și alte publicații. Versurile se publicau sub titlul general „Caleidoscopul lui A. Mirea” Cei doi poeți mai colaboraseră și până atunci publicând traduceri din Paul Verlaine, H. Ibsen, Fr. Halm, Lafontaine ș.a. De asemenea mai semnaseră împreună o serie de lucrări originale: poemul dramatic „Legenda funigeilor”, comedia „Cometa”, poemul istoric „Carmen saeculare” precum și două volume de proză: „Cireșul lui Lucullus” și „Portrete” Interesul lui St. O. Iosif pentru temele sociale și verva uimitoare a lui Anghel se împletesc. Este greu de apreciat ce aparține unui poet și ce se datorește celuilalt. Cu toate că au colaborat foarte bine cei doi au iubit aceiași femeie Natalia Negru. Aceasta se căsătorește cu Șt. O.Iosif....
17 poezii, 0 proze
Umilitoare tăcere - 2
de Alecu Ciobanu
Umilitoare tăcere cu simțul puterii cu noi nu se luptă cu torți de izbindă rămîne tot blîndă prin noi ea ne uită cu ele haine complexe martire nu scapă,nu piere nu pleacă,nu vine în noi și în mine...
Mic tratat despre morți
de Jianu Liviu-Florian
MIC TRATAT DESPRE MORÞI Morții nu te contrazic niciodată. Este adevărat, nici nu poți să le impui ceva. Însă eu nu doresc să le impun nimic. Morții impun. Prin tăcere, prin eleganță, prin ultimul...
Între Mitică și Hyperion
de Remus Cretan
Noi, românii, am avut destinul de-a ne fi născut undeva între Mitică și Hyperion, trăind în Caragiale și visând în Eminescu. Încă de la vârsta copilăriei trăim cu spiritul turmentat și ne legăm viața...
Poezii
de Ioan Iulius Muraru
ninsoare(8) zàpezile urcau spre cer cu o repeziciune uimitoare pàrea cà ninge invers si cà pier ìn revàrsarea asta ìnsesi petele din soare sà fi fost glezna mijlocul sau pieptul erau...
Cezarul
de Mandra Ana-Maria
Scena 2 Biserica veche de lemn, undeva in inima Apusenilor. Aspectul exterior este acela al unei constructii parasite. Asezata pe un fundament de piatra, biserica este din lemn, cenusiul dand...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopote – poeți români (2) 4.Grigore...
Fulguleț și Împăratul-De-Nea
de Elia David
1. Răvașul S-a pornit din cer ninsoare… Parc-auzi: - Ieșiți din casă, Undeva, în depărtare, E o lume prea frumoasă. Noi suntem alba solie A-mpăratului-De-Nea, Ce, pe toți, Cu bucurie, Vă poftește-n...
Despre dizidenți, războiul rece și alte mega-realități care ne aglomerază istoria
de Ioana Petcu
Descopăr acum câteva zile, pe rafturile librăriei, o carte relativ nouă ca apariție. Spun “relativ” pentru că din perspectiva celor care nu și-au luat vacanță tipic românească pe litoralul nostru, și...
Tăcerea, taina sufletului meu
de Mihaela Spanu
Uneori prefer să tac Nu este un act Poate am ce spune Dar nu pot expune. Pentru cei din jur Par un om obscur Închisă în mine Așa e mai bine. Aleg să nu vorbesc Nu innebunesc Compania mea Îmi e...
Filipisme 2006-continuare
de Filip Tănase
Unei femei căsătorite cu un barbat mai bătrân cu 40 de ani Nu-i o simplă întâmplare/ Că-mpreună țineți pasul/ El îți dăruie ce n-are/ Tu-i asiguri parastasul. Valentin Bleoancă Talentul cugetătorului...
Magdalena-Dorina Suciu: Și Dumnezeu suspină
de Aurel Pop
Antologia de versuri a poetei Magdalena Dorina Suciu “Și Dumnezeu suspină” apărută bilingv - română-engleză - la Criterion Publishing, București, 2007, prin grija editorului Gabriel Stănescu...
Fragment din romanul \"Peregrinul\"
de Dumitru Sava
Ceasul arată că este trecut bine de ora douăzeci și trei. În cabinetul generalului Ilie Ceaușescu, fratele cel mai mic al președintelui, aflat într-una din clădirile Ministerului Apărării ședința...
Casa argintarului
de Constantin Lamureanu
CASA ARGINTARULUI \"A trăi este egal cu a te resemna\" Albert Camus Iată cum stau, acum, după ușă, bunul nostru unchi, buna noastră mătușă; iată un ochi ca un semn de-ntrebare ne privește cu-aceeași...
Umilitoare tăcere
de Alecu Ciobanu
Umilitoare tăcere cu simțul vederii pre noi ne preaschimbă în bestii deșarte cu gînduri furate prin noi ea ne vinde complexe haine în noi și în mine rămin a fi culte cu nopți și cu zile ne macină ele...
Ziua Scadentei
de sanda deme
Ziua Scadentei e calculata pe fila aceea, gri-alb-negru, fara alte variante. Cuvantul insuportabil e lipsit de sens, oglinzile aburite de pacate si bucurii ne voaleaza, ne mint si ne ascund. Vanduti...
O clipă de nemurire
de Somesan Sergiu
O clipă de nemurire Soarele se pregătea să răsară cu străluciri solemne deasupra munților. Totul părea plin de măreție aici, aproape de acoperișul lumii, și John Smith era cuprins până în adâncul...
Aforisme
de Grigore Vieru
Cântăriți sufletul și veți afla greutatea gândului. Doina este forma sublimă a suferinței omenești. Adevăratele tristeți sun trei: de maică, de cel drag și de muzică; restul sunt păreri de rău. Ne...
Mă umilește...
de Zoltan Terner
Mă umilește... Mă umilește această rotunjime diamantină a picăturii de rouă.Mă umilește sfiiciunea firului de iarbă.Desăvârșita lui simplitate. Existența lui atât de plăpândă. Mă umilește mugetul...