"Tramvaie fără vatmani" – 4625 rezultate
0.03 secundeMeilisearchIlie Constantin
Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...
6 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...
0 poezii, 0 proze
tenesee williams
Tennessee Williams, pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams, (n. 26 martie 1911 – d. 25 februarie 1983) a fost un dramaturg, poet și romancier american, laureat al premiului Pulitzer pentru dramă pentru piesa de teatru A Streetcar Named Desire (Un tramvai numit dorință) în 1948 și ulterior pentru piesa Cat On a Hot Tin Roof (Pisica pe acoperișul fierbinte) în 1955. Tennessee Williams s-a născut la Columbus, Mississippi. Când avea trei ani familia sa s-a mutat la Clarksdale, Mississippi, apoi în anul 1918, la Saint Louis, Missouri. Piese timpurii 1936 – Candles to the Sun 1937 – Fugitive Kind 1937 – Spring Storm 1938 – Not about Nightingales 1940 – Battle of Angels -- rescrisă în 1957 ca Orpheus Descending 1945 – You Touched Me 1944 – Stairs to the Roof Piese majore 1944 – The Glass Menagerie -- Menajeria de sticlă 1947 – A Streetcar Named Desire -- Un tramvai numit dorință 1948 – Summer and Smoke -- Vară și fum 1950 – The Rose Tatoo -- Trandafirul tatuat 1955 – Cat on a Hot...
0 poezii, 0 proze
Jaime Sabines
Je te veux à aux dix heures du matin Je te veux à aux dix heures du matin, et aux onze, et aux douze du jour. Je te veux avec toute mon âme et avec tout mon corps, parfois, dans les après-midi de pluie. Mais à aux deux heures de l\'après-midi, ou aux trois, quand je me mettes à penser nous deux, et tu penses le repas ou au travail quotidien, ou dans les divertissements que tu n\'as pas, je me mets a te haiser sourdement, avec la moitié de la haine que je garde pour moi. Je retourne ensuite à t’aimer, quand nous nous coucherons et consigne que tu es faite pour moi, d\'une certaine manière me le dissent ton genou et ton ventre, que mes mains me convainquent de cela, et qui il n\'y a pas un autre lieu où je viens, où je vais, mieux que ton corps. Tu viens toute complète à ma rencontre, et les deux nous disparaissons un moment, nous nous mettons dans la bouche de Dieu, jusqu\'à ce que je te dise que j\'ai faim ou sommeil. Tous les jours je te veux et je te haïs irrémédiablement. Et il y a...
0 poezii, 0 proze
Dușan Baiski
S-a născut pe 11 martie 1955, la Sânnicolau Mare, județul Timiș. Cărți publicate: • Averse izolate, Editura “Facla”din Timișoara - 1984 (proză scurtă); • Radiografia unui caz banal, Editura “Facla”din Timișoara - 1988 (proză scurtă); • Ljubav meðu senkama (“Dragoste între umbre”), Editura “Kriterion” din București - 1990 (poezie în limba sârbă); • Migrațiile, roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din Timișoara - 1991 (traducere din limba sârbă, în colaborare); • Luna și tramvaiul 5, Editura “Marineasa” - 1994 (proză scurtă); • Piața cu paiațe, Editura “Marineasa”- 1994 (teatru); • Mătase și vin fiert de Chang Shiang Hua, Editura “Paradox” din Timișoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă); • Cuțitul de Vuk Draškoviæ, Editura”Helicon” din Timișoara - 1995 (roman, traducere din limba sârbă). • Cartea iubirii de Dragan Dragojloviæ, Editura “Hestia”, Timișoara,1996 (poezie, traducere din limba sârbă). • Antologie de poezie chineză contemporană de Zhang Xianghua și Radosav Pušiæ,...
64 poezii, 0 proze
Alice Nahon
Alice Nahon est née le 16 août 1896 à Anvers, Belgique. Elle était la troisième d’une famille d’onze enfants. Son père était né aux Pays-Bas, mais de descendance française et sa mère Julia Gijsemans, venait de Putte près de Mechelen, où Alice a passé une bonne partie de son enfance. Elle fit ses études élémentaires à Oude God et, à partir de 1911, Alice étudia à l’École d’Agronomie à Overijse où elle va graduer. Toutefois, quand éclata la Première Guerre mondiale, elle devint étudiante infirmière à l’hôpital de Stuivenberg d’Anvers. Après plusieurs semaines de travail ardu, elle tomba malade à 18 ans à peine et il semblait que ses poumons étaient sérieusement attaqués. Elle poursuivit donc ses études à l’Académie d’Anvers et aux cours de littérature de Pol De Mont. Les années qui suivirent, Alice les passa au sanatorium, et à partir de 1917, elle va demeurer six ans à l’Institut Sint-Jozefs à Tessenderlo. Les médecins de là-bas vont la convaincre qu’elle était atteinte de tuberculose...
7 poezii, 0 proze
Henri de Régnier
Né le 28 décembre 1864 à Honfleur d`une vieille famille de l`aristocratie, Henri de Régnier poursuit des études de droit avant de se consacrer à la littérature. Il collabore à diverses revues sous le pseudonyme de Hughes Vitrix, soulignant ainsi son admiration pour Hugo et Vigny. Son premier recueil, Lendemains (1855), porte l`empreinte de cette influence. Puis il fréquente, avec son ami Francis Vielé-Griffin, le salon de Mallarmé et il est l`un des plus appréciés du maître parmi la jeune génération symboliste. À cette époque, il utilise couramment le vers libre. À partir d`Épisodes (1888), ce symbolisme s`accentue jusqu`à atteindre son apogée dans Les Jeux rustiques et divins (1897). Dans le poème « Le Vase », un des plus beaux, l`inspiration artistique est figurée dans le travail du potier. Mais déjà la recherche de plus en plus affirmée d`effets plastiques oriente Régnier vers le Parnasse : en 1896, il épouse la seconde fille de Heredia (Marie) et se brouille avec Vielé-Griffin...
4 poezii, 0 proze
Mircea Bârsilă
Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza...
0 poezii, 0 proze
Tramvaie fără vatmani
de Violeta Florentina Ion
la polul sud al ochilor tăi sângeră gura lângă horn nepângărit de flacără stalactită a înghețului din tine am coborât din trup de vară într-un sens giratoriu năucitor în care prioritățile au fost...
Tramvaiele marasmului
de Simion Cozmescu
Nu sunt tramvaie pentru clipe și nemorți, doar ceruri sau văgăuni inerte. Capete de linie și vatmani fără cranii sub chipie, taximetriste bete în pană de benzină mânate de nevoi, pensionari mahmuri...
Un tramvai numit tortură
de Sorin Stoica
A devenit celebru după ce s-a aflat că îl călca tramvaiul în fiecare zi indiferent unde s-ar fi aflat și nu murea niciodată. Ba mai mult, nici măcar nu îl rănea deși trecea cu toate roțile peste el....
Plasa pe jăratic
de Sorin Coadă
Dacă temerile i s-ar fi adeverit, ar fi incendiat plasa de pescuit și ar fi alergat spre râu, singurul avantaj în fața urmăritorilor. Ca de obicei, încuie cele patru uși ale chioșcului; nu știa pe...
Un tramvai numit dorință
de Felix Garai
Tramvaiele trebuiau sa oprească doar la stop. Noi așteptam în stații. Așteptam să oprească. Casele se înșirau întotdeauna de-a lungul șinelor. În stații opreau doar daca vroiau asta. Ne urcam ne...
Zeul vatman
de petre ioan cretu
îmi spuneai că nu mai sunt om că deja sunt zeu și te credeam când era frig căram focul în spinare până ce umerii îmi erau arși și ningeam cenușă peste oraș adunasem în mine toate fântânile din...
Măi tramvai, tramvai!
de dan david
În autobuze mă simt foarte bine. Și în tramvaie. Simt oamenii umăr la umăr. Atât de aproape Încât pot să vă spun dintr-odată Ce poartă pasagerul din față Prin buzunare. Simt căldura maselor. Se...
Ghidul de noapte
de Vladimir Maruntelu
Aș vrea să-mi fi cărare târzie, ochii-ți să mă treacă prin tine ca un ghid întârziat cu un tramvai de noapte fără vatman.
Cumpărați biletul în fund, la taxatoare
de Sorin Stoica
Eu, care mergeam pe sârmă Între blocuri turn și stele, Ca un iaht fără de cârmă Printre gândurile mele, Eu, amantul fără dive Din povești orientale Și pescarul din Maldive De scoici fără perle,...
Întâmplări din tramvai
de Negru Vladimir
simulăm călătoria spre stele într-un tramvai dezafectat fără scaune ne ținem unul de altul atingându-ne mâinile șoldurile la curbe tu devii pasională mă izbesti cu pletele brutală noapte de iarnă a...
JURNAL PARANORMAL DINTR-O VARĂ FĂRĂ FINAL. SAU INVERS (partea I-a)
de Sorin Stoica
(26 august): În fiecare zi, în aceeași stație de tramvai, aproximativ la aceeași oră un om îmi punea aceeași întrebare atunci când trenul urban cu două vagoane se arăta la curbă și își scârțâia...
JURNAL PARANORMAL DINTR-O VARĂ FĂRĂ FINAL. SAU INVERS (partea a II-a)
de Sorin Stoica
(29 august): Da, da, e 29 august deși m-am culcat aseară pe 14 decembrie. E mult zis "m-am culcat", de fapt am înghețat sub niște țevi din gura de metrou aflată în construcție la Piața Victoriei. A...
