Ioana Veronica Epure

Născută pe 22 iunie 1988, am terminat liceul Traian din Constanța, profil mate-fizică. Studentă la Facultatea de Comunicare și Relații Publice "David Ogilvy" din cadrul SNSPA. Texte publicate în Informația Cernavodei (ziar local cernavodean), Adolescentul (suplimentul cotidianului Cuget Liber), revistele literare Agora și Tomis. Premiul "Tinere Condeie" 2004, 2005. Participare la festivalul Primăvara poeților, 2006. Membră a cenaclurilor literare Săgetătorul și Atlantis. Membră agonia.ro din iulie 2004. "I take a bottle of wine and I go drink it among the flowers. We are allways three ... counting my shadow and my friend, the shimmering moon. Happily, the moon knows nothing of drinking, and my shadow is never thirsty. When I sing, the moon listens to me in silence. When I dance, my shadow dances too. After all festivities the guests must depart. This sadness I do not know. When I go home, the moon goes with me and my shadow follows me." (Vangelis, "The Little Fete")

31 poezii, 0 proze

0 1

1 poezii, 0 proze

The Shadow

29 poezii, 0 proze

GABI

Peste tot si niciunde

8 poezii, 0 proze

Laurentiu Nicolae

... stop Și de la capăt. Am început să scriu în primul an de facultate, poate din nevoia de a arde din gândurile ce nu-mi dădeau pace, cochetând cu poezia ca formă de exprimare a trăirilor, suficient de directă și brutală pentru a fi înțeleasă și totuși suficient de misterioasă și ascunsă pentru a lăsa loc îndoielii. Scrise de obicei la ore târzii, ele n-au fost la început decât o formă rudimentară de fotografie a sufletului, un clasor cu un alt fel de amintiri.

77 poezii, 0 proze

barbu roxana-maria

am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...

4 poezii, 0 proze

Teodorescu Ioana Cristina

...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?

1 poezii, 0 proze

Dan Roxana - Maria

Nascuta intr-o zi ploioasa de primavara in Orasul Viorilor , am avut o copilarie fara prea multe amintiri , de care m-am desprins in momentul in care am fost admisa la Liceul Militar 'Mihai Viteazul ' din Alba Iulia . Desi am obtinut o nota mare la examenul de bacalaureat , am avut parte de un esec la edmiterea de la Academia Navala 'Mircea cel Batran ' , esec ce m-a determinat sa imi continui drumul , pe calea armatei , prin intermediul ' Scolii Militare de Maistri Militari a Fortelor Navale ' (scoala in care inca mai studiez ).

6 poezii, 0 proze