"Satul de lucru..." – 17640 rezultate
0.02 secundeMeilisearchViorel Darie
Facultate de Matematică la Iași absolvit in 1973. Activitate de analist-programator la Institutul pentru Tehnica de Calcul - București, Banc Post, SIVECO, BIS și TVR. Hobby: Șah-ul programat. In paralel - pasiune pentru creații literare. In prezent autor al mai multor cărți: - "Adoris și Kromia" - roman - "Puterea Razei Albastre" - roman + povestiri - "Eternele visări" - povestiri - "Grandoarea Chinei " - Amintiri de călătorie în China - "Amintiri din Epoca Felix a calculatoarelor romanesti" - evocarea anilor de lucru la ITC - Institutul pentru Tehnica de Calcul - "Povestiri din Moldovita" - amintiri din copilărie - "Povestiri crestine" - povestiri cu conținut creștin - "Valdenzii din Piemont" - roman de istorie religie - "Alte povestiri din Moldovița" - interviuri din satul natal - "Bucovina - Plai de basm și de dor" - întâmplări din copilărie - "Ecouri de mandilină" - roman Aceste volume sunt publicate prin editura InfoRapArt din Galați, sub îndrumarea scriitorului Petre Rău, care...
197 poezii, 0 proze
Mihai Cocoi
Pensionar,fost gazetar în presa central.M-am născut la Iasi,unde mi-am petrecut copilăria și adolescența. Din 1953 am devenit bucureștean, dar sufletul meu a rămas dăruit pentru totdeuna orașului natal ,,dulcele târg al Ieșilor". În anul 20o9 ,Casa Editorială ODEON mi-a tipărit volumul de versuri Toamnă târzie,într-un tiraj de 200 exemplare -cheltuielile fiind suportate de subsemnatul. Debutul a fost în anul 2009 în revista ACASA- periodic cultural trimestrial-Editor - Fundația ,,Satul românesc". unde au văzut lumina tiparului un numar de 9 poezii semnate Mihai Cocor. A fost dorința redacției de a semna cu pseudonim. Menționez că volumul Toamnă târzie , care cuprinde și aceste poezii, este semnat cu numele meu real Mihai Cocoi.Doresc ca pe masa dstră de lucru să ajungă câteva din modestele mele încercări.Fiind începător, după cum se vede și în lumea Netului.
1 poezii, 0 proze
IPilorian paunoiu
https://www.facebook.com/pages/Ilorian-Paunoiu/676881582388949 M-am născut în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, pe Valea Luncavățului, aproape de Pădurea Cotoșmanei. Părinții mei, Păunoiu Constantin și Păunoiu Ioana, oameni gospodari, m-au crescut cu dragoste și într-un mod cu totul special; mama mea, care nu mai este - a decedat în 3 februarie 1999 - mi-a dat o educație religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru mi-a marcat viața și creația literară. Mama m-a adus pe lume în noaptea de 13 spre 14 decembrie - oficial în certificatul de naștere este înscrisă data de 14 decembrie - în anul de grație 1965. Bucuria ei de a mă fi adus în lume a fost umbrita în jurul vârstei de 7 ani, când o boala ciudată, o neputință de neînțeles, începea să-și facă apariția: la început cu febra musculară, apoi cu rămânerea în urmă la orele de educație fizică față de colegii de școală primară. A început de atunci calvarul existenței mele, calvar și mântuire totodată....
90 poezii, 0 proze
ELEmil Loteanu
Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocușna din raionul Ocnița. A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viața învinge». A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins . În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada...
0 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
FLORIN LEAHU
M-am nascut pe 12 iulie 1985.Dar asta sigur nu va intereseaza :) Am urmat scoala primara in perioada 1992-2000 la Sc. Gn. 117 din Bucuresti, iar liceul in perioada 2000-2004 la COLEGIUL NATIONAL "GH. AIRINEI" din Bucuresti, mai cunoscut sub titulatura de PTTR. Acum sunt, nu intamplator, student in anul II la Litere tot in bucuresti, bineinteles. Cele mai importante momente din viata mea (si bune si rele!) au fost reusita de a lua premiul I la olimpiada de limba romana, faza pe municipiu, pe cand eram in clasa a IV-a, si moartea mamei mele cu un an mai devreme pe cand eram doar in clasa a III-a. in rest nu sunt prea multe de spus despre mine: imi place sahul, muzica, volei-ul si, bineinteles, poezia. Sunt un romantic incurabil si viitoarele mele poezii de pe acest site vor dovedi din plin acest lucru.
29 poezii, 0 proze
SSilv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
ESEne Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Ccemeteryum
Cuvintele sunt de prisos aici, sunt doar o prelungire a eternei depresii a unui suflet pierdut in aceasta realitate moarta si fara mila. Sunt doar un tanar de 19 ani satul de tot si de toti, inconjurat de prosti si de inculti, fortat sa-i suport zi de zi pana la refuz si pana la o eventuala migrena care ma acompaniaza trista in intunericul noptii. Imi place sa-mi exteriorizez sentimentele prin poezie, careia incerc sa-i ofer o tenta cat mai intunecata, cat mai trista si cat mai neagra! Binenteles, imi place muzica rock, sunt fan In Flames si imi place sa scriu poezii ascultand Cradle of Filth si Dimmu Borgir dar nu numai.
1 poezii, 0 proze
Satul de lucru...
de Mihai Eminescu
Satul de lucru caut noaptea patul, Dar al meu suflet un drumet se face Si pana cand trupul doarme-ntins in pace, Pe-a tale urme l-au impins pacatul. E noapte neagra-n ochii-mi, totul tace, Dar...
Duminică de toamnă
de Bogdan Litescu
Sunt ceasuri de când stau pe întuneric înecându-mă în gândurile mele. Îmi fac curaj să le aștern pe o hârtie, crezând că nu voi ști cum să încep și am să renunț după primele rânduri, cum fac mereu....
Luminile satului...
de Miclăuș Silvestru
... satul de sub dealuri pare să fie foarte departe de lumea modernă, civilizată; abia în anii ’70 s-a început electrificarea. Și nici așa nu putem spune că suntem în rând cu lumea bună... ... cât de...
TOBARLANII
de ion toma ionescu
TOBARLANII În Merișani,satul de baștină al copilăriei mele,bunicul meu nu-și purta numele, dorind probabil să si-l ferească de poreclă. In șapte sate,sau șaptezeci,extinzând cercetarea - nicăieri și...
împăratul albinelor
de Ioan Iulius Muraru
cât despre bunicul atunci când nu făcea biciclete de lemn butuci de roți de care obezi restul piese de șah ferestre și uși dușumele atunci când nu punea dinamul ăla să se învârtească purtat de ape să...
Ulcer
de Marian Stamate
Nostalgic, ma gindeam la vremea Cind, Dupa fiecare copioasa masa, ma asezam Relaxat, Sa dorm, satul de-atita imbuibare. Cind, deodata, am primit veste Ca productia de vise-a scazut, Fiindca nu mai...
Dragostea nu moare
de Maitreyi Devi
Svarga Ashram 5 dec. 1930 Dragul meu Coca, Am citit scrisoarea ta. De ce sa te iert ? Ai facut exact ce trebuia vorbindu-i prietenului tau despre dificultatile financiare care te hartuiesc. Este vina...
Păcală (9)
de Nick Sava
Cap. 9 În care Păcală vede o găină A colindat Păcală timp de câteva săptămâni prin satele de sub pădure. Lucra când ici, când colo, ca argat cu ziua, și cum era harnic și priceput și mereu cu râsul...
Ion Proca - un basarabean la coarnele peniței
de Mihai Cucereavii
Telegramă Stimate coleg Ion Proca, Vă felicităm cu ocazia împlinirii vârstei de 60 ani - vârsta deplinei maturități creatoare. Poezia pe care ați adunat-o în câteva cărți, alternată cu o publicistică...
Ziua când moare maica
de Ion Scalen
Aveam zece ani,eram băiat mare în clasa a IV-a C la Școala nr. 2 și așteptam cu nerăbdare vacanța de primăvară. Sătul de iarnă, măsuram cu privirea peticele de zăpadă care se micșorau odată cu...