Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Saraca jertfa a strabunilor mei"9899 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
40 rezultate
RM

Rac-Albu Marius

AutorAtelier

saraca

1 poezii, 0 proze

E MANU ELEE

E MANU EL

AutorAtelier

Venit pe Terra intr-o familie saraca, cu duhul... iesit victorios din "agonia" tineretii... Un singur scop aici : sa limpezesc Fiinta Umana...

3 poezii, 0 proze

AlinaA

Alina

AutorAtelier

Nascută pe data de 7 decembrie 1979 la Medgidia, provin dintr-o familie săracă dar care a știut să ne învețe valorile cele mai de preț ale existenței noastre pe această lume ... Sufletul și Omenia ... Nu am urmat scoli deși mi-aș fi dorit, nu scriu corect, de foarte multe ori fac greșeli gramaticale și nu numai , dar scriu din suflet , nu din minte ... Construiesc din suflet cuvinte pentru a-mi creea un loc al meu...îl decorez așa cum știu și pot mai bine... Aici nu vei găsi proze și nici poezii...nu sunt cuvinte greu de înteles ... sunt cuvintele unei persoane simple ...ce duce pe umeri ceea ce destinul îi oferă și regretă un pic, ceea ce destinul îi ia. Citește între virgule, între puncte, între spațiile lăsate libere dintre un cuvânt și celalalt ...poate te vei recunoaște...

3 poezii, 0 proze

Endre AdyEA

Endre Ady

AutorClasic

Endre Ady, în maghiară Ady Endre, (n. 22 noiembrie 1877, Érmindszent, comitatul Sălaj, azi Ady Endre, județul Satu Mare – d. 27 ianuarie 1919, Budapesta) a fost un poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX, și ai literaturii maghiare în special. S-a născut în comitatul Sălaj (Szilágy) într-o familie de nobili dar săracă. Tatăl, Ady Lõrinc (1851-1929) agricultor, mama Pásztor Mária (1858-1937) provine dintr-o familie de preoți reformați. Ady Endre își începe studiile în Mincențiu, unde este elevul lui Katona Károly, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui Hark István. În 1886 continuă cu studiile liceale la Carei la liceul piarist. Din 1892 învață la Zalău. Face bacaleureatul in 1896. Prima poezie publică în 22 martie 1896 in jurnalul "Szilágy". În 1903 o cunoaște pe Diósy Ödönné, Brüll Adél (Léda). Léda locuiește la Paris și este soția unui om bogat. Ady se îndrogostește de ea, și o urmează la Paris. Léda devine muza lui Ady. Ady...

19 poezii, 0 proze

Nicolae CaratanăNC

Nicolae Caratană

AutorClasic

Poetul Nicolae Caratana s-a nascut la 23 ianuarie 1914 (data incerta) în localitatea Horopani din Macedonia - Grecia, situata între orasele Veria si Naoussa, de pe istorica artera de comunicatii Via Egnatia. Din informatiile pe care le-a obtinut de la bunicul in linie materna, era convins ca familia sa este originara din partea Albaniei si ca, ulterior, odata cu migratiile de populatie din Albania catre Macedonia centrala, s-au stabilit in localitatea Horopani, dupa ce mai intai, au locuit o perioada de timp si pe Muntele Viciu (o ramificatie a Muntelui Gramos). S-a nascut intr-o familie saraca. Tatal sau era muncitor forestier, lucra departe de casa. O perioada de timp a lucrat si in America. La varsta de opt ani, fara ghiozdan si rechizite s-a prezentat singur la scoala din sat, scoala cu predare in limba greaca. La inceput nu intelegea nimic, dar avand o memorie foarte buna a facut mari progrese in insusirea limbii grecesti si a cunostintelor elementare, in ultimii ani ajungand...

5 poezii, 0 proze

Kenneth PatchenKP

Kenneth Patchen

AutorClasic

Kenneth Patchen s-a născut la 13 decembrie 1911, în orașul Niles, Ohio. A decedat la data de 8 ianuarie 1972, la Palo Alto, California. Provenind dintr-o familie săracă este nevoit, în copilărie, să muncească într-o fabrică. În anul 1920, sora sa cea mai mică, Kathleen, moare accidentată de un automobil, iar acest moment nefericit din viața sa este evocat de scriitor în poemul ,,În memoria lui Kathleen''. Face studii superioare la Universitatea din Wisconsin. În anul i933, se îndrăgostește de Miriam Oikemus, cu care se căsătorește. Scriitorul se remarcă, de-a lungul vieții, ca un fervent pacifist. Cele mai importante cărți ale lui Kenneth Patchen sunt: ,,Prima dorință și testamentul'' (1939) ,,Regatul întunecat'' (1942) ,,Trezirea din somn'' (1946) ,,Poeme umoristice și de protest'' (1954) ,,Poemele de dagoste ale lui Kenneth Patchen'' (1960) ,,Argumentul inocenței''(1976, postum). *** Before the Brave, 1936 First Will and Testament, 1939 The Journal of Albion Moonlight, 1941 The Dark...

6 poezii, 0 proze

George GregorianGG

George Gregorian

AutorClasic

George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...

1 poezii, 0 proze

BA

Borcea Aurel

AutorAtelier

Am copilărit în București într-un cartier sărac,dar curat.După școala primară am urmat doi ani de liceu la Sf.Sava,după care în urma unei reforme a învățământului am urmat cl.vii-a elementară în cartier.Am urmat apoi,o școală profesională de trei ani la insistențele tatălui meu,pentru a avea origine muncitorească, după moda timpului.Am lucrat câțva ani ca muncitor,după care am intrat într-o școală de ofițeri absolvind-o cu gradul de locotenent.Viața militară m-a adus la Timișoara unde am funcționat până în 1970,când am fost trecut în rezervă din cauza unor neînțelegeri cu șefii.Întretimp am urmat liceul și facultatea de filologie în Timișoara.Am învățat limba sârbă pe care o cunosc bine(scris,vorbit,citit).În continuare am revenit în București unde am lucrat în aviație ca funcționar, până la pensionare în 1995. De câțiva ani m-am stabilit în orașul Salonta jud.Bihor, deoarece din această zonă este originară soția mea.În prezent trăiesc o viață liniștită de pensionar,particip la viața...

26 poezii, 0 proze

Tiberiu JuganaruTJ

Tiberiu Juganaru

AutorAtelier

M-am nascut in acelasi loc cu "vesnicia" si cred ca daca nu se intampla asa acum as fi fost mai sarac.

47 poezii, 0 proze

EpictetE

Epictet

AutorClasic

Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...

1 poezii, 0 proze

Saraca jertfa a strabunilor mei

de Roman Edith

Striga strabunii Din raruchi De pamant, Glia-i apasa Viermii ii rod Sa iasa afara Saracii nu pot. Ii doare jertfa Ce n-o pretuim, Martira e tarfa Ce azi o iubim. Uitat-am curajul Si-al lor legamant,...

PoezieAtelier

Bună dimineața, tristă Românie!

de Cristian Petru Balan

\"Bună dimineața, Românie sfințită de dureri! Bună dimineața, frumoasă zeiță terestră, îmbrăcată în ie de câmpii doinitoare, respirând jale prin plămânii codrilor de-aramă și-ai pădurilor de-argint...

PoezieAtelier

Urc, treptele duhovnicești, din slavă în slavă, din bucurie în bucurie!

de Elisabeta Branoiu

Scopul și idealul vieții mele este să căpăt “Duhul Sfânt” de la Domnul meu. Când Duhul sălășluiește în casa sufletului meu, nu mai judec de una singură. Duhul, dacă rămâne în mine, mă poartă pe...

Atelier

diadoh al durerii

de Cătălin Al DOAMNEI

în fiecare zi în locurile unde mă aflam se petreceau lucruri ciudate trăiam mereu cu spaima de a nu fi sfâșiat de hiene cu dinți galbeni tociți de atmosfera insalubră a junglei unii dintre prietenii...

Atelier

Raport pe marginea cuvântului steril

de Maria Elena Chindea

”prea multe bordeluri suprapopulează carnea macră a gândului” a concluzionat în raportul final îngerul păzitor statistic investitura noastră de cocreatori pare falimentară măsurată-n cangrenă pe...

PoezieAtelier

20 iulie: Sfântul Ilie

de ion untaru

Sfântul Ilie cel pomenit în Vechiul Testament, provenea din tribul lui Aaron, și a fost fiul lui Sovac. S-a născut în cetatea Tesve din Galaad și a trăit cu 800 de ani înainte de Hristos. A petrecut...

Atelier

Infinitul umilintelor noastre

de Boris Druță

Infinitul umilințelor noastre Soarta neamului meu e scrisă În zodia umilințelor de secole – Oceanul Planetar nu mai cunoaște un asemenea destin! Stele pe cer încă strălucitoare noaptea Ori cele cu...

PoezieAtelier

Ioan Lăpușneanu - „Emil Rebreanu eroul de la Ghimeș-Făget”

de Paul Pietraru

> EPILOG Emil Rebreanu - ofițer într-o armată sortită dispariției odată cu statul-imperiu care o generase, erou martir, viu, real, fericit sau trist, îndrăgostit sau dezamăgit, zburând în înalturi,...

ProzăAtelier

Dragostea dintâi

de serb ilie

DRAGOSTEA DINTÂI ( prima parte ) „Dar ce am împotriva ta, este că ți-ai părăsit dragostea dintâi.” Apoc. 2:4* Dacă citirea unor poezii de dragoste ne face visători, dacă citirea unei cărți de iubire...

EseuAtelier

Despre foametea din “Rai”

de Velimirovici Nicolae

Unui slavofil, despre foametea din “Rai” (Scrisoarea a 167-a) Vă mirați de foametea înspăimântătoare care domnește în Rusia de acum- așa o foamete că până și în săraca Austrie oamenii milostivi...

Clasic