Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"SalmaBanc"38 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
25 rezultate
Francisco BrinesFB

Francisco Brines

AutorClasic

S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...

5 poezii, 0 proze

JC

Juan de Yepes (San Juan de la Cruz)

AutorClasic

Su verdadero nombre era Juan de Yepes y nació el 24 de junio de 1542 en Fontiveros, pequeño pueblo abulense perteneciente a Castilla y León, una comunidad autónoma de España. Murió su padre cuando Juan tenía seis años; a los nueve años, se trasladó con su madre al abulense pueblo de Medina del Campo, en donde a los 17 años, ingresa en un colegio de jesuitas para estudiar humanidades. El año 1563 toma los hábitos de la orden religiosa Carmelita, adoptando el nuevo nombre de fray Juan de san Matías; al año siguiente se traslada a Salamanca para cursar estudios de teología en su célebre universidad. En el año 1567 es ordenado sacerdote, y adopta el nuevo y definitivo nombre de Juan de la Cruz. Su ilustre paisana de Ávila, Teresa de Jesús, trabó gran amistad con él y le integró en el movimiento de la reforma carmelita que ella había iniciado. En 1568 Juan de la Cruz fundó el primer convento de Carmelitas Descalzos, los cuales practicaban a ultranza la contemplación y la austeridad. Unos...

0 poezii, 0 proze

Jaime Gil de BiedmaJB

Jaime Gil de Biedma

AutorClasic

Jaime Gil de Biedma y Alba (Nava de la Asunción, Segovia, 13 de noviembre de 1929 - Barcelona, 8 de enero de 1990) fue un poeta español, uno de los autores más importantes de la Generación del 50. Nacido en 1929 el seno de una familia de la alta burguesía castellana, su padre se trasladó a Barcelona para trabajar en la Compañía de Tabacos de Filipinas. El que fuera su despacho puede ser visitado hoy en día en el Hotel 1898 en La Rambla de Barcelona. Gil de Biedma estudió Derecho en Barcelona y en Salamanca, donde obtuvo la licenciatura en dicha materia. Su poesía evoluciona desde los primeros poemas intimistas de Las afueras al compromiso social de Compañeros de viaje. Al mismo tiempo es una poesía que evita constantemente el surrealismo y busca la contemporaneidad y la racionalidad a toda costa a través de un lenguaje coloquial, si bien desnudo de toda referencia innecesaria. Verdadero exponente de lo que se suele denominar una doble vida, Biedma desarrolla actividades...

1 poezii, 0 proze

Pedro de QuirósPQ

Pedro de Quirós

AutorClasic

(Sevilla, hacia 1590 - Madrid, 1667) Pedro de Quirós, poeta español. Profesó en el convento de Clérigos Menores de dicha ciudad hacia 1624. En 1659 fue nombrado propósito del colegio de su orden en Salamanca y reelegido en 1665, pero el mismo año pasó a ser visitador general de la provincia de España. Escribió versos latinos y castellanos. Su obra poética se conserva en el manuscrito Poesías divinas y humanas, que contiene sonetos, canciones sacras, romances, madrigales y una excelente Égloga al Nacimiento de Cristo. Su soneto A Itálica y el madrigal Tórtola amante fueron publicados por primera vez por Amador de los Ríos en 1838, y desde entonces aparecen en todas las antologías. En sus versos utilizó un lenguaje popular enriquecido por un cierto conceptismo.

1 poezii, 0 proze

Vicente EspinelVE

Vicente Espinel

AutorClasic

Vicente Gómez Martínez-Espinel (Ronda, 28 de diciembre de 1550 - Madrid, 4 de febrero de 1624) fue un escritor y músico español del Siglo de Oro. A partir de sus Diversas rimas de 1591, transformó la estructura de la décima, estrofa conocida también como espinela en su homenaje. En la música se hizo famoso por dar a la guitarra su quinta cuerda, añadiendo una cuerda más aguda - llamada mi agudo o prima - a las cuatro existentes en aquel momento. Hijo de Francisco Gómez, que procedía de las Asturias de Santillana, en la actual Cantabria, y de su legítima esposa Juana Martínez, estudió sus primeras letras y música en Ronda con el bachiller Juan Cansino y se matriculó en la Universidad de Salamanca, donde aparece registrado los cursos de 1571 y 1572 con el nombre de Vicente Martínez Espinel, tomando el segundo apellido de su padre. Se sostuvo dando clases de canto, \"antes dadas que pagadas\", y contempló el proceso inquisitorial contra fray Luis de León. Volvió a su tierra, como él...

1 poezii, 0 proze

SalmaBanc

de Adrian Firica

Salmei, care rezidează într-un loc imposibil de pronunțortografiat, un exciting-banc prima dată cu andelenonesa - natural/blondă - am partitucontactat zece ani … experimentați și cu discografia...

PoezieAtelier

Mărturisire umilă

de Gheorghe Tomozei

Fără a-mi proclama Luxul eredității, După doar un semestru La Universitatea din Salamanca, După doar un război mondial Vin și zic: am lăsat urmă, Am lăsat semn (Fonderia de tunuri, Azilul pentru...

PoezieClasic

Timbrul pe carte

de Cucu Constantin

Citesc cu plăcere despre actiunile legislative ale parlamentarilor (bineînțeles cei neajunși încă la pușcărie). Plecând de la realitatea dramatică a faptului că, în ciuda PROTV, candy crush, angry...

Atelier

Cantec de dragoste

de Vlad Stangu

Mai trage-mi un glont in tampla Mary sa mor langa tine de-un numar infinit de ori daca se poate. adu-mi si-un prosop te rog sa spal picioarele poetului imaginar al nemuririi. Oh Mary fii buna si vino...

PoezieAtelier

Istoria mai nouă a României are aceeași vârstă cu cea a Germaniei

de Anton Potche

„Cultură în discuție” se numește o serie de discuții organizată de mai multe organizații cu profil universitar, religios și social din orășelul Eichstätt, în care se află singura universitate...

ArticolAtelier

De mâine mă mut în stația de tramvai!

de Ciprian Ciuciu

Personajele: Cetățeanul Grădinar 1 Grădinar 2 O statie de tramvai. In fundal o alee care duce spre o gradina superba plina de pomi si plante! Doi gradinari stau si culeg mere. Grădinar 1: Bai, tu...

Atelier

Samuraj

de Liviu Andrei

Samuraj Când Bog a creat bărbatul, l-a creat după chipul și asemănarea etichetelor de ciorapi turcești. Când s-a hotărât să creeze și maiștri militari a venit la noi în apartament și a furat o...

ProzăAtelier

Bibliomanie

de miron stefan

PE O STRADĂ îngustă şi fără Soare a Barcelonei trăia, nu cum multă vreme în urmă, unul din oamenii aceia cu fruntea gălbejită, cu ochii stinşi, găunoşi, una din acele fiinţe satanice şi stranii...

ProzăAtelier

Ghiocel Vs. Calimero

de Dumitriu Florin-Constantin

Noiembrie... timid, de dimineață In baie curge oare o fîntînă? Doar doisprezece îngeri se răsfață Și Orășanul cu-n săpun în mînă! Străfulgerări, imagini în oglindă Acum prefixul pentru el se-ntoarce...

PoezieAtelier

40 de grade Celsius... ce bine ne-ar prinde acum o ninsoare!

de Bogdan Geana

Vin sărbătorile și e bine să înțelegem, nu că în perioada asta e obligatoriu să fim mai buni, ci că nu pierdem nimic dacă avem înțelegere pentru toți. Înțelegere, nu bunătate! E loc pentru toți,...

ArticolAtelier
Comentariude lalo radu10 aug. 34657

scrii poezie, esti deci (pe jumatate) mantuit. p.s. editorialele nu se pun.

la SalmaBanc de Adrian Firica

Comentariude matei ghigiu28 mar. 34658

undeva intre orwell si partiturile celor de la tangerine dream din perioada lor de inceput, asa mi-a \"sunat\" mie in gura \"gustul\" lecturii acestui...hm.. uite ca nustiucumsaispun...ah! am gasit! n...

la SalmaBanc de Adrian Firica

Comentariude Paul Bogdan28 ian. 34659

Postmoderniziata aceasta poemodeclaratiune. Sa traiasca Kaizeru si revolta mascula!:) ... comentariu cu sarutari de mana salmei.

la SalmaBanc de Adrian Firica

Comentariude lalo radu4 ian. 34660

contrazicand-o pe lalo, te rog. aia cu mantuirea a fost asa, o vorba, substitut pentru \"vai, mi-a placut\". substitut pentru ulei de ricin. pour les connaisseurs.

la SalmaBanc de Adrian Firica

Comentariude Adrian Firica15 mar. 34660

Toate personajele și întâmplările sunt reale. Periuțe de dinți am mai multe, dar voi puteți să le ignorați pe cele care prisosesc. Despre postmodernismul meu nu declar nimic. Singurul lucru pe care po...

la SalmaBanc de Adrian Firica