"Nimănui nu-i lipsea o pâine" – 5625 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
Mironescu Nicoleta
Dintotdeauna am scris poezii. Nu am avut insa curaj sa arat nimanui. Anul trecut, dupa aproape 25 de ani de scris, am publicat prima mea carte de poezii : "Amintiri in ceasca de cafea". Acum, scriu aici.
2 poezii, 0 proze
JCjigmond carina
18 si inca foarte copil. copilaria nu a facut rau nimanui insa se pare a trebuie sa ma maturizez. sunt pasionata de fotografie si muzica... scriu de aprox. 4 ani. am inceput cu poezii.nu-mi mai plac.mi-am schimbat stilul si e altfel. nu vreau sa fiu laudata decat daca chiar merit. imi place sa fiu criticata[intrun mod pozitiv si constructiv normal ^______^] ...mai e ceva de zis?
2 poezii, 0 proze
Turcan Cristina
Imi place sa scriu poezii de mica.Tatal meu mi-a inspirat dragostea catre poezie.Toate poeziile care le-am scris sunt despre mine,despre oamenii care ma inconjoara.Iubesc poezia.De ele stiu doar parintii mei.Nu le-am citit nimanui altcuiva.
1 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
Ion Ninulescu
Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...
0 poezii, 0 proze
IAIosif Andrei
Cioban pana la 24 de ani, in prezent student la matematica. Imi place sa adun si sa scad oamenii din animale domestice, sa privesc cum se inmultesc iepele, sa adorm in fin. La coasa am fost intotdeauna lenes, adica mi-a placut sa raman in urma cu fetele. De aceea cred ca fetele sunt cosite cel mai la urma. Intai se duc oamenii lot. Nu am scris nimic nimanui, niciodata. Am zis numai. Acum ca am si invatat literele o sa le pun si pe ele sa ma invete.
3 poezii, 0 proze
Elena Barbu
Nu spun nimaniu. Acesta este micul secret dintre mine, naratorul meu, si eul meu liric.
1 poezii, 0 proze
GDGabriela David
Sunt un fluture, azi ma ascund in coltul meu, parasita; maine zbor spre cele mai albastre si inalte clipe efemere. Sunt un vers, azi necitit si parasit pe-o coala orbitor de goala; maine, un castel de ganduri si patimi adanci. Sunt a nimanui cand versul parasit asteapta singur un suflu; sunt a tuturor cand castelul de ganduri se izbeste de ecoul unor pasi. Astept ecoul pasilor vostri. adresa mail:gabriella_cnx@yahoo.co.uk
34 poezii, 0 proze
Nimănui nu-i lipsea o pâine
de ADRIAN ANGHELESCU
Era odată un popor Cam necăjit în țara lui Pentru c-avea un dictator Zgârcit și cam dat dracului Erau și fabrici și uzine Poți spune că erau de toate Nimănui nu-i lipsea o pâine Dar n-avea multă...
Ora poemului
de George Pașa
Privesc tristețea copacilor, și tristețea lor este în consonanță cu umbrele. Ce tristețe, mă? - zice-al lui Biliboc. Ce naiba, ai văzut tu umbră care să nu încerce să-și ascundă tristețea? Și-apoi...
Străbătând ceața 10
de nicolae tomescu
Într-adevăr ofițerul în uniformă românească, ce a coborât dintr-un ZIS sovietic, era Niculaia Cuzî. Nu mai văzuse satul de când fusese dus de Romul Șchiopoaicei la pretura din Ocna, pentru cercetări....
Lovituri
de Dorina Șișu
Lovituri Suportam cu greu tot ce trebuia să fac. Mi se impunea zilnic un program milităresc. Am făcut pe plac mamei, dorinței ei de a face o școală profesională ca apoi să câștig bani angajându-mă...
Prințesa Vrăjitoare
de Mihaela Rascu
Pe vremea când, pe cer, Soarele domnea în bună pace alături de Lună, pe Pământ se pornise o mare gâlceavă între vrăjitoare și prințese, fiecare dintre ele considerându-se îndreptățite să domnească...
Prințul Norilor
de Grozdana Olujiæ
În clipa în care copacii au hotărât să fugă din oraș, în vârful celui mai mare bloc-turn al orașului trăia un băiețel care, mai mult decât orice, dorea să zboare și să devină Prințul Norilor. - Cum...
după soareci
de Dorina Șișu
Tot secretul era să spui „da, tovarășa x” sau „da, tovarășul y”, astfel nu aveai probleme. Mulți se întreabă ce probleme erau și de ce. De exemplu o bătaie bună. Da, da, nu spun basme și probabil că...
exploatarea mai rafinata a omului de catre om
de sanda dan ion
Exploatarea mai rafinată a omului de către om țara pușcărie Ce se învăța la istorie despre oprimarea țărănimii nu erau deloc minciuni, cum se avansează ideea de către îmbogățiții neamului ce se...
Străbătând ceața 19
de nicolae tomescu
Nu făceau niciun rău, nimănui, lozincile scrise peste tot, pe pereți, pe garduri, în vitrinele prăvăliilor, pe coridoarele școlilor, în primării. N-aveau cum face rău. Unii le priveau, alții treceau...
Muncitorul
de Cezar Bolliac
„Cînd mă născui în lume, murise al meu tată ; Căci mult el se luptase cu iasma încruntată Ce-i zice Sărăcia ! El locuia cu dînsa din frageda-i junie ; Și s-a luptat, sărmanul, cu multă bărbăție ;...