"Nevroticul din…mine" – 455 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
JTJean Tardieu
Jean Tardieu, né le 1er novembre 1903 à Saint-Germain-de-Joux et mort le 27 janvier 1995 à Créteil, Val-de-Marne, est un écrivain et poète français. Il est le fils de Victor Tardieu (peintre) et Caroline Luigini (harpiste). Il a travaillé aux Musées Nationaux, puis chez Hachette et, après la guerre, à la Radiodiffusion française. Il devient Traducteur de Goethe et de Hölderlin, il reçoit le Grand Prix de la Société des Gens de Lettres en 1986. Enfant insouciant et heureux, il fit ses études au lycée Condorcet, mais il perdit ce bel équilibre à 17 ans, lors d\'une crise qu\'il qualifia de « névrotique », éprouvant à partir de là une inexplicable angoisse métaphysique. Dès lors, il ne cessera d\'interroger cette part d\'ombre, à la fois inquiétante et fertile. « Cette nuit si terrible apparaît bénéfique si nous l\'embrassons, les yeux ouverts, dans la vérité du regard. » dans Obscurité du Jour, 1974. Difficilement classable, poète avant tout et surtout, il écrit aussi pour le théâtre et...
1 poezii, 0 proze
Nevroticul din…mine
de Petrus Gheorghe
Ca o frunză jucăușă Plutește-n mine o idee Pe-o alee… Spre tine. Cu o spadă de-ntuneric Pornesc la luptă Cu mine… Cu tine… M-am bătut cu îngerii Și plec spre sălbăticie Să-mi fie mai bine mie… Sau...
Textul-refugiu sau despre evadarea din sine la Bogdan Nicolae Groza
de Ela Victoria Luca
Evadările unui poet domestic Bogdan Nicolae Groza Editura Grinta, Cluj-Napoca Apariție: august 2009 Coperta: Aleksandar Stoicovici *** Dacă un autor își alege o poetică-oglindă pentru a se...
crima !
de Godja Andreea Claudia
Am vorbit cu el…ieri….m-a invitat la el acasa..am fost! I-am spus tot ce aveam sa-i spun!i-am aratat fotografii cu mine cand eram fericita….i-am spus ca m-am apucat de fumat..a dat usor din cap de...
Dorul de mine insumi
de Remus Cretan
In miezul acestui codru efemer, nu de vecin mi-e dor, ci chiar de mine insumi. Greutatea de “imediat” pe care mi-o ofera eul e incomensurabila. Nu traiesc nimic si nu simt nimic, nu doresc si nu...
Poezie
de Vladutu Catalin Marian
O aia electorala Pe-un picior de plai Din gura strig Vai! Fiindca vin in cale UNINOMINALE Zeci de candidati Toti niste ratati Unu-i PDL-u Preferatul meu Unu-i PSD Frate cu PC Altu-i PNL Cu sanse nule...
Singularul plural
de Emanuela R. Simoneac
Cum să încep? Îmi este străin… Să vorbesc despre mine Cu tine? Când tot ce fac este Să vorbesc despre tine Cu mine. Da, cu mine Dar întrucât în cărți e poetic În realitate e singuratic. Fiindcă cu...
notite de cititor
de Dana Stanescu
Bun, tocmai am terminat Orasul si cainii a lui Llosa si cum creierasul meu simte nevoia unei lecturi mai putin consumatoare si acaparatoare si cum prietenii mei, de cate ori vor se intreaba mai, ce...
oamenii ploii
de nana
Si ce daca merg cu mainile in buzunare ? Si ce daca vreau sa zbor ? Si ce daca nu mai vreau sa simt ploaia ? Si ce daca nu mai cred in oameni ? Si ce daca nu mai exista oameni ?Si ce daca va...
Robert Mîndroiu făcând slalom în realitate fără culori utopice
de Maria Prochipiuc
Nancy Popa Reality bites Cam așa îl văd eu pe Robert: un om nemaipomenit și un poet desăvîrșit care simte bine, dacă nu prea bine realitatea așa cum este ea, fără culori utopice. Cum ziceam mai...
À trompeur, trompeur et demi
de Daniela Luminita Teleoaca
Absent îşi atârnase pardesiul fumuriu în cuierul alambicat dintr-un hol verde. Rostise în gând cel mai scurt cuvânt preferat. Aşa ca un fel de autosugestie pozitivă. Ca o rugăciune laică. A unui...
Diminețile lui Erzilius
de Ghinea Nouras Cristian
Făcu din nou mișcarea aceea înceată, nepământească, desprinsă parcă dintr-o peliculă absurdă. Își ridică alene spinarea buboasă din bulboana cea verde, apoi rupse vălul de mâzgă ce-i aburea vederea....
și a fost…
de Macovei Costel
ziua de ieri a-nceput discret întinzându-se-alene, disperată că iar va trebui să-și piardă timpul așteptând să-i cadă netul într-o miercuri. da, a fost ziua cea mai lungă ascunzând în labirint, ca un...
Temnita sufletului
de nica ioana
Cateodata ma gandesc la cate lucruri ascundem, la cat de verosimile sunt zambetele pe care le afisam si cat de triste sunt povestile ce le voalam . Cate secrete asteapta sa fie dezgropate si cate...
Cimitir…
de Roxana Anamaria Zeldea
Din morminte se văd brațe întinse spre nicăieri, Se aud șoapte ale unor defuncți cancerigeni, Caii cerului se decopitează aleator, Nechează și se zbat în labirint… În liliacul alb, petale de sânge....
Fără izbăvire
de ioana alexandrescu
Duhuri fumurii Îmi strigau dintr-un hău neantic: “Izbăvește-te. Ieși din penitența trupului meschin Desfă-ți suflul din curgarea tiranică a sângelui Care clocotește în venele timpului. Înjunghie-ți...
Azbest
de Adina Pietrosanu
Crezi că ai putea să zâmbești altfel decât azi? Chiar te rog, mă enervează calmul Pare o imensitate albă Pare un gigantic ocean În care sunt sigură că o să mă înec Îți afișezi sărutul de azbest Pe...
Zi-le \"La revedere!\"
de Comanescu Catalina
Un vant rece si aspru ii batea in fata veveritei, facand-o sa lacrimeze, exasperand-o, caci ea incerca din rasputeri sa nu planga, in timp ce se uita pentru ultima oara, melancolic, la copacul care...
Luatu-ți-ai aripi
de ioana bolba
Se rostogolise cu privirea senină spre Cer Printre picioarele lor putea zări lumina Venise odată cu piatra ce i se înfipse în frunte Acolo..coborâră sfioși rând pe rând îngerii Duceau cu ei mirosul...
Porumbelul campion
de Alexandru Uiuiu
Mațone a fumat în dimineața aceea ceva psalmi ai lui David și o pagină din Epistola lui Pavel către Efeseni și s-a liniștit. N-avea nici o treabă; se uita pe geam, sau în geam, la geam...mă rog...se...