Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"La Parlament, ședință crucială"23931 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
44 rezultate

profa-la-liceu

ColecțieRubrică3 texte

Jurnalul unei profe de liceu

indemn-la-nesupunere

ColecțieEbook61 texte

Îndemn la nesupunere

de Liviu Nanu

cronici_eliad

ColecțieEveniment8 texte

Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad

de Radu Herinean

critica-singura

ColecțieRubrică12 texte

"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschiv&#259 și tac când lovesc." – Cosmin Perța

de Raul Huluban

George CiorănescuGC

George Ciorănescu

AutorClasic

George Ciorănescu (1918-1993) George Ciorănescu s-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovita, ca al nouălea si ultimul copil într-o familie de învătători (toti cei nouă copii se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Ciorănescu). Licențiat al Facultății de Drept (1941) și al Facultății de Litere și Filosofie (1947) a Universității din București, doctor în științe politico-economice al Universității din Cluj (1946). Se stabilește la Paris în anul 1948. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale din Paris (1949). Deputat în primul parlament european (Viena, 1954). Publică, în această perioadă, la Paris, volumele de versuri: Ystud. Poeme amare, 1950, Codicil, 1952, Poeme fără răspuns, 1952, Poeme prea târzii, 1954. Va pleca la München, unde va lucra la postul de radio Europa Liberă (1953-1955, 1958-1965). Membru fondator al cenaclului Apoziția (1969) și directorul revistei cu același...

1 poezii, 0 proze

Ion AgârbiceanuIA

Ion Agârbiceanu

AutorClasic

n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos d. 28 mai 1963, Cluj Preot greco-catolic, ziarist și romancier român, adept al Semănătorismului, parlamentar, membru al Academiei Române Prozatorul ardelean Ion Agarbiceanu s-a nascut in satul Agarbici pe linia ferata Copsa Mica – Sibiu unde tatal sau era padurar. Studii gimnaziale la Blaj (1892 - 1900), superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 - 1904). Sub-prefect la Internatul de baieti din Blaj (1904- 1905), Preot paroh in Bucium - Sasa, judetul Alba, (1906 - 1910), apoi in Orlat, judetul Sibiu (1910 - 1919); retras in timpul primului razboi mondial in Moldova, de unde a fost evacuat in Rusia, un timp preot militar in corpul voluntarilor ardeleni (1917 - 1918) Dupa 1918 a fost director al ziarului “Patria” din Cluj (1919 - 1927), apoi al ziarului “Tribuna” din Cluj (1938 - 1940). A detinut mai multe functii politice in Primul Parlament al Romaniei intregite (prima data in 1919, apoi in 1922 - 1926), mai tarziu a...

1 poezii, 0 proze

Charles Louis de SecondadCS

Charles Louis de Secondad

AutorClasic

Charles-Louis de Secondat, baron de La Brède et de Montesquieu (English pronunciation: /ˈmɒntɨskjuː/; 18 January 1689, La Brède, Gironde – 10 February 1755), was a French social commentator and political thinker who lived during the Era of the Enlightenment. He is famous for his articulation of the theory of separation of powers, taken for granted in modern discussions of government and implemented in many constitutions throughout the world. He was largely responsible for the popularization of the terms feudalism and Byzantine Empire. After having studied at the Catholic College of Juilly, Charles-Louis de Secondat married. His wife, Jeanne de Lartigue, a Protestant, brought him a substantial dowry when he was 26. The next year, he inherited a fortune upon the death of his uncle, as well as the title Baron de Montesquieu and Président à Mortier in the Parliament of Bordeaux. By that time, England had declared itself a constitutional monarchy in the...

2 poezii, 0 proze

Pernette du GuilletPG

Pernette du Guillet

AutorClasic

Au début du 16e siècle, Lyon est un important centre intellectuel et littéraire, et l’école poétique lyonnaise, regroupant notamment Maurice Scève et Louise Labé, constitue un moment essentiel de l'histoire littéraire entre Marot et la Pléiade. Née à Lyon en 1520, Pernette du Guillet reçoit une éducation soignée, parlant l’italien et l’espagnol. A seize ans, elle est l’élève de Maurice Scève et l’inspiratrice de son recueil "Délie", objet de plus haute vertu. Mais l’amour entre eux se révèle impossible, Pernette étant promise à M. du Guillet qu’elle épouse en 1538. Elle meurt à 25 ans, le 7 juillet 1545, emportée par une épidémie de peste. A la demande de son mari, l’érudit Antoine du Moulin examine les feuillets où elle consignait ses poésies et les fait éditer dans leur confusion originelle. Rymes de gentille et vertueuse dame Pernette du Guillet, lyonnaise, Lyon, Jean de Tournes, 1545

1 poezii, 0 proze

Moldovan Andreea CatalinaMC

Moldovan Andreea Catalina

AutorAtelier

M-am nascut in mijlocul Ardealului in frumosul oras Alba Iulia, unde am copilarit si am facut scoala generala "Mihai Eminescu".Am fost eleva Seminarului Teologic Ortodox, sectia filologie,deci nu m'am dezlipit de limba, cuvinte, propozitii si fraze legate pt.a realiza un crampei de "poezie". Momentan, studenta la marketing, e drept imi lipseste literatura, asa ca imi astampar dorul pe site'ul asta plin de talente si cuvinte "pansament pt suflet". Imi cer scuze daca versurile mele vor "zgaria" timpanele cuiva si ma bucur daca le va alina cuiva.

2 poezii, 0 proze

Benjamin PéretBP

Benjamin Péret

AutorClasic

Benjamin Péret, né le 4 juillet 1899 à Rezé, décédé le 18 septembre 1959 à Paris, fut un écrivain surréaliste avec une « fourchette coupante à cliché ». Il est connu sous plusieurs pseudonymes : Satyremont, Peralda et Peralta. Sa mère fait engager cet adolescent rebelle comme infirmier au cours de la Der des Ders. Il se révèle être un potache doué d'un humour carabin. En 1920, dadaïste adepte du mauvais goût, il participe au procès contre Barrès, propagandiste de la terre, des morts, de la patrie. Péret joue le rôle du «soldat inconnu», revêtu d'une capote de soldat français mais parlant allemand. En 1922, il rencontre Robert Desnos et les surréalistes avec lesquels il se lance dans l'écriture automatique, dont la syntaxe saugrenue de la phrase bouscule les conventions du langage, et notamment les proverbes. Il la leur restitue par le calembour, la contrepèterie, le renversement de l'ordre usuel des mots dans la phrase. Par exemple: « Je me demande un peu : qui trompe-t-on ici ? Ah !...

2 poezii, 0 proze

nizar kabbaniNK

nizar kabbani

AutorClasic

Nascut in 1923, absolvent al Facultati de Drept din Damasc, in 1945, N. Kabbania optata pentru o cariera diplomatica, ocupand pana in 1966 functia de consilier cultural in ambasadele siriene din Egipt, Turcia, China si Spania. El publica primul volum de poezii in 1944: " Inserarea mi-a spus". Apoi "Parfumul iasomiei de Damas". In 1952, apare " Tineretea unui san". Poet al cauzelor sociale, el publica in acelasi an un poem care determina un scandal: "Paine, hasis si luna".fapt unic, Parlamentul sirian se intruneste pentru a judeca scrierile lui Kabbani, calificat ca: "ateu provocator, nedemn sa reprezinte tara sa in strainanatate". In 1967, publica o auto-critica a lumii arabe. Cand i s-a reprosat duritatea cu care i-a critat pe arabi , el spune:"akher el daa'al kay","este cauterizarea prin foc". Inlatura imaginea traditionala a femeii arabe si inventeaza un limbaj nou, cu multe imagini preluate din lumea copilariei. A publicat peste 30 de volume. A murit la 1 mai 1998 la Londra, din...

2 poezii, 0 proze

LB

la ce bun?

AutorAtelier

Sut insetat de iubire,u râdetzi prieteni...

1 poezii, 0 proze

poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initialaPI

poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala

AutorAtelier

La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.

4 poezii, 0 proze

Jean de La BruyèreJB

Jean de La Bruyère

AutorClasic

He was born in Paris, not, as was once thought, at Dourdan (in today's Essonne département) in 1645. His family was middle class, and his reference to a certain Geoffroy de La Bruyère, a crusader, is only a satirical illustration of a method of self-ennoblement common in France as in some other countries. Indeed he himself always signed the name Delabruyère in one word, as evidence of this. He could trace his family back at least as far as his great-grandfather, who had been a strong Leaguer. La Bruyère's own father was controller general of finance to the Hôtel de Ville. The son was educated by the Oratorians and at the University of Orléans; he was called to the bar, and in 1673 bought a post in the revenue department at Caen, which gave him status and an income. His predecessor in the post was a relation of Jacques Benigne Bossuet, and it is thought that the transaction was the cause of La Bruyère's introduction to the great orator Bossuet, who from the date of his own...

3 poezii, 0 proze

La Parlament, ședință crucială

de Gârda Petru Ioan

La Parlament - ședință crucială, Se vor lua decizii importante; Analfabeți, în spiciuri delirante, Dezbat aprins problemele din școală. În sală, în poziții relaxante, O parte sunt cuprinși de...

PoezieAtelier

De-a oamenii mari. Ședință parlamentară

de george geafir

"E destul de trist ca, după munca de-o viață, să constați că nu ești altceva decât o povară, atât pentru familie, cât și pentru societate, gândea pensionarul, stând pe o bancă, într-un părculeț din...

ProzăAtelier

Lovitura de la unșpe metri

de Adrian Firica

* Frați români, n-a-nceput bine Campionatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud, că gata, pac!, ne-a potopit valul de praf saharian, de parcă nu aveam noi destule pe cap, cum ar fi chestiunea asta cu...

ArticolAtelier

Escrocul cu o mie de voci

de remus radu

Escrocul cu o mie de voci Imitind vocea unor personalitati, un tinar a tapat de bani VIP-urile Bucurestiului La citirea acestui articol, multe dintre persoanele cu oaresice renume in tara asta vor...

Atelier

Ședință-n … Parlament

de Miclăuș Silvestru

În Parlamentul „Teatrul de Păpuși” Azi a fost înc-o paradă; Multe insulte-injurii, ca la ruși, Rosteau toți, dar în… șaradă.

Atelier

Cu gândul la ziua de mâine...

de Marian Malciu

Nu-mi dau seama cât de mult mi-au plăcut sau nu ședințele. Dar, de câte ori îmi amintesc ori mă întâlnesc cu un anumit domn, gândul îmi fuge cu viteza luminii la tovarășul acesta, Grigore, care ne...

ProzăAtelier