"La Patriarhie" – 23932 rezultate
0.01 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Dimitrie Cantemir
DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723) Dimitrie Cantemir s-a nascut la 26.10.1673 la Iasi in familia domnitorului Moldovei Constantin Cantemir. Mama, Ana Bantos, provenea dintr-o familie boiereasca si avea o cultura aleasa. Primele studii le face acasa cu un dascal invatat grec de la care capata cunostinte profunde de cultura antica. In anul 1687 este trimis de tatal sau ostatic la Constantinopol si acolo isi continua studiile la Academia greaca a Patriarhiei. Aici se afla intre anii 1688-1710. Este scriitor, istoric, filosof, geograf, folclorist, matematician, arhitect, compozitor si un poliglot. Cunoaste urmatoarele limbi: romana, rusa, greaca, persana, araba, germana, italiana, franceza, latina, turca. Operele sale sunt scrise in 4 limbi, si nu intimplator a fost apreciat de catre contemporanii sai “filosof intre regi si rege intre filosofi. In intervalul de la 1711-1719 el scrie principalele sale opere. In acest interval s-au scris operele: Istoria Imperiului Otoman, Sistemul religiei...
0 poezii, 0 proze
GAGeorge Alexe
teolog ortodox, critic literar S-a nascut la 26 noiembrie 1925, la Smardan (Buzau); fiul lui Constantin si Vitza (n. Serban); casatorit cu Ruxandra Didi (n.Ursu), in anul 1960. Studii: A absolvit Seminarul Teologic "Kesarie Episcopul" din Buzau (1945), Facultatea de Teologie a Universitaitii din Bucuresti (1948) si lnstitutul Teologic de grad universitar din Bucuresti (1949); licentiat in Teologie; studii postuniversitare (1951-1955). Editor si redactor la revistele religioase ale Patriarhiei Romane din Bucuresti (1956-1959); bibliotecar, Biblioteca Bisericii Ortodoxe Romane (B.O.R.) a Sfantului Sinod (1951-1965); inspector general la Departamentul de Relatii Externe al Patriarhiei (1965-1969). Activitatea sa teologica si literara s-a materializat in publicarea de eseuri, studii si articole despre spiritualitatea romaneasca in revistele vremii. A participat cu comunicari teologice, istorice si literare la simpozioane si congrese Internationale din Statele Unite, Canada si Austria....
0 poezii, 0 proze
ungureanu constantin
ABSOLVENT DE SCOALA POPULARA DE ARTA SECTIA PICTURA DECORATIVA CERAMICA.PICTOR AUTORIZAT DE PATRIARHIA ROMANA,SECTIA PICTURA BISERICEASCA.PICTOR PROFESIONIST SI POET LA INCEPUT DE DRUM
1 poezii, 0 proze
EVErnest Verzea
Ernest-Gheorghe Verzea (5 oct.1917-2005), poet și publicist care a avut o intensă activitate anticomunistă. N-a publicat niciun volum în timpul regimului comunist. Ernest Verzea a fost licentiat al Facultatii de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti. De asemenea, a fost licentiat al Facultatii de Drept a aceleiasi universitati. Pentru aprofundarea artelor plastice a urmat timp de trei ani la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti cursurile de pictura in Atelierul profesorului Jean Al. Steriadi. A absolvit de asemeni cursurile de pictura monumentala-bizantina organizate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane. Pentru apropierea subtilitatilor limbii franceze a frecventat de asemenea cursurile Institutului de Inalte Studii Franceze in Romania. In urma unui concurs care a avut loc dupa incorporarea sa in armata, la care a fost clasificat pe locul intai, a fost detasat la Serviciul Istoric din Marele Stat Major al Armatei pentru redactarea Istoricului Aviatiei. Participa in...
4 poezii, 0 proze
AMAlexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
Ștefan Octavian Iosif
Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se \"completau\" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în...
0 poezii, 0 proze
ACAdolfo Bioy Casares
S-a născut la Buenos Aires pe 15 septembrie 1914 și a murit pe 26 martie 1999; scrie prima nuvelă la 11 ani, începe să studieze dreptul și filozofia, dar întâlnirea cu Jorge Luis Borges îi schimbă destinul. Este unul din maeștrii absoluți ai literaturii fantastice. Dupa aceasta se dedică in intregime literaturii (cu Borges avea de altfel să colaboreze, începând prin a compune un... anunț publicitar pentru iaurtul produs de firma tatălui său si continuand cu o serie de povestiri polițiste). Nuvelele sale fantastice uimesc prin perfecțiunea construcției, în care imaginarul se suprapune cu realul. Tot ce scrie Bioy Casares ține, de fapt, de romanul de aventuri care nu suportă nici un adaos stilistic inutil. Se stinge din viață la Buenos Aires, fiind considerat un veritabil patriarh al literaturii fantastice. Romane publicate: La invencion de Morel (1940)( Invenția lui Morel, trad. rom. 2003) El perjurio de la nieve (1944)(Sperjurul zăpezii) Plan de evasion (1945)(Plan de evadare) La...
2 poezii, 0 proze
Nerses Snorhali
Născut în cetatea Țovk (mările) din familia prințului Apirat Pahlavuni. A studiat la mănăstirea Carmir(Roșie) de pe muntele Sev (Negru). 1130 Episcop 1166 Patriarh Suprem (Catoliocos) Este cel mai mare poet medieval armean după Naregați
1 poezii, 0 proze
SHSf Ioan Iacob Hozevitul
Unul dintre sihastrii romaini canonizati de Biserica Ortodoxa Romana, la 20 Iunie 1992, este Sf. Cuvios Ioan lacob de la Neamt - Hozevitul. S-a nascut la 23 Iunie 1913 la Crainiceni, langa Botosani, dintr-o familie de tarani credinciosi, numindu-se din botez Ilie. Dupa terminarea liceului, in 1932, a imbratisat viata monahala, fiind primit in manastirea Neant de staretul de atunci, Nicodin, viitorul Patriarh, la 15 August 1933. Cum scria un cercetator al vietii sale, Arhiepiscopul Lucian al Constantei, frumusetea slujbelor, mai ales a celor de noapte, blandetea calugarilor, iscusinta duhovnicilor si darul Sf Duh care se odihnea in inima lui, l-au legat pe acest tanar fericit de viata monahala. Manastirea Neamt a devenit pentru rasoforul Ille o adevarata scoala a evlaviei. Ajunge si la manastirea Turnu, isi satisface stagiul militar, apoi revine la Neamt, unde este numit bibliotecar, aprofundand Sfanta Scriptura si studiind Parintii Bisericii. La 8 aprilie 1936, este tuns in monahism....
1 poezii, 0 proze
ILIna-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
La Patriarhie
de elena gheorghiu
Un înțelept ce a trecut în lumea cea fără ființă ca un izvor de noi lumini. Mirosuri de trandafiri albi și toate florile noastre gingașe să fie presărate pe tâmpla sa cea sfântă. Stâlp al ortodoxiei,...
Șoc și groază la Patriarhie!
de mardale stefan
Trupe specialel l-au ridicat de câteva minute pe Patriarhul Daniel. Oficial, PreaFericitul este acuzat de venituri ilicite. S-ar părea că sub salteaua demnitarului s-a găsit o punguță cu 13 monede...
Balada lupului mioritic
de Bocșa Bogdan
Astăzi la patriarhie A fost mare gălăgie: O minune foarte mare S-a produs fix în parcare Cînd toate mașinile Și-au aprins luminile Și-atunci s-a vazut, ooo Doamne, Că erau numai Merțane! Patriarhul...
Sfantul Dumitru
de Tudor Giugariu
Am fost dimineata la patriarhie ; coada la moastele sfantului Dimitrie Basarabov (care se praznuieste maine) coboara dealul mitropoliei, face cotul la stanga spre bulevard si se intinde pe bulevardul...
FREE GHIÞÃ!
de Laurentiu Ghita
Posturi TV-n cucernicie Transmit la noapte Învierea, Un car de la Patriarhie Și douăzeci de la Pipera!
Promisiune diasporei
de Mihai Miro
De ieșiți la vot -pe rupte-, Vă promitem slujbe multe, Dar nu-n economie, Ci la Patriarhie.