"G. Călinescu și începuturile romanului inițiatic proletcultist" – 7767 rezultate
0.04 secundeMeilisearchGeorge Călinescu
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București — d. 12 martie 1965, Otopeni ) a fost un critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu. Își semnează întotdeauna articolele cu pseudonimul G. Călinescu, după o modă destul de răspândită în perioada interbelică. A fost profesor universitar la Facultatea de Litere din Iași și la Facultatea de Litere și Filozofie din București, în două etape. Devine conferențiar al Facultății de Litere al Universității din Iași în 1937, la un an după moartea predecesorului său, Garabet Ibrăileanu, unde predă cursuri de literatură și de estetică. În 1944 devine profesor titular la Universitatea din Iași și un an mai tîrziu, din 1945, devine profesor...
18 poezii, 0 proze
Epure Radu
Nascut in Constanta, absolvent al scolii generale "Gheorghe Titeica", si al liceului teoretic "G. Calinescu", actualmente student la Facultatea de Studii ale Integrarii Europene din Bucuresti.
1 poezii, 0 proze
Neculai Roșca
Neculai Roșca Poet român bucovinean, asociat cu gruparea iconaristă (poreclită și cea a "suprarealiștilor bucovineni", vezi G. Călinescu, care îl cita primul pe Neculai Roșca drept reprezentant al acestora, deși este aproape singurul cu un mare debit de neologisme dintre toți iconarii). Născut în 1912, în comuna Trestiana. A tradus mult din Baudelaire, Verlaine și Rimbaud. Decedat pe 31 martie 1954. Opere (listă posibil incompletă): Neutral, Colecția Iconar, 1934 Blocat, Colecția Plai, Cernăuți, 1934 A apărut în antologia Poeții tineri bucovineni a lui Mircea Streinul.
1 poezii, 0 proze
Vasile Bob-Fabian
Vasile Fabian-Bob (n. 1795 - d. 1836) a fost un profesor și poet român. A fost citat și pomenit de Mihai Eminescu în Epigonii. A fost inclus de G. Călinescu în "Istoria Literaturii", în capitolul "Clasicii întârziați". Născut în Transilvania, la Bistrița-Năsăud și a ajuns profesor de filosofie la Academia Mihăileană din Iași. A alcătuit manuale de geografie și matematică pentru școlile elementare și o gramatică româno-latină. Fabian-Bob a scris versuri cu caracter patriotic și satiric („Moldova la anul 1821”, „Moldova la anul 1829”, „Glasul viitorului”, „Geografia țintirimului” și „Suplement la Geografie”, ultima cu ecouri din preromantismul lui Th. Gray), tipărite postum în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Lepturariul” lui Aron Pumnul.
1 poezii, 0 proze
Liviu Deleanu
Nascut la 8 februarie 1911 la Iasi. La 16 ani, ii apare prima carte, "Oglinzi fermecate". Cartea s-a bucurat de o larga si pozitiva presa literara. La aceeasi virsta, redacteaza "Vitrina literara", dupa care se incumeta sa-si editeze propria revista, "Prospect". In 1937, ii apare la Bucuresti cea de a doua carte, "Ceasul de veghe", care are numeroase ecouri in presa, fiind mentionata de G. Calinescu in "Adevarul literar si artistic", precum si de Isabela Sadoveanu, Enric Furtuna, St. Popescu, G. Spina etc. In acelasi an, publica ciclul "Sabii peste Spania", tradus in citeva limbi. In 1940, editeaza al treilea volum de versuri cu titlul sugestiv "Glod alb". Liviu Deleanu este cunoscut ca un poet prin excelenta liric, stilist remarcabil si minuitor iscusit al cuvintului. "Liviu Deleanu porneste din noapte si poposeste in bezna. Nu stiu cum s-a facut ca acest pui (...), crescut pe maidanele Iasilor, nu e nici sentimental, nici elegiac, nici liric; e dur ca un pietroi si aspru ca zgura....
1 poezii, 0 proze
Iulian Vesper
Iulian Vesper (n. Teodor Grosu, 1908, Horodnicu de Sus (Rădăuți) - d. 1986) a fost un poet, prozator și memorialist român bucovinean. El s-a numărat printre cei care au fondat mișcarea și colecția Iconar, grupare literară ce îmbina tradiția cu modernitatea, într-un fel care l-a făcut pe G. Călinescu să-i catalogheze pe iconari drept "suprarealiști bucovineni". Printre revistele la care a colaborat de-a lungul vremii se numără Iconar, Junimea literară, Pana literară, Vitrina literară, Orion, Răboj, Viața românească, etc. Unele dintre opere * Echinox în odăjdii, Colecția Iconar, 1933 * Poeme de nord, Bucovina, București, 1937 * Primăvara în țara fagilor, Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", București, 1938 (roman) * Izvoare, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1942 * Glasul, E.S.P.L.A., București, 1957 (roman) * Poezii, Editura pentru Literatură, București, 1968 (cuvânt înainte de Ion Negoițescu) * Ascultând nopțile, Cartea Românească, București, 1972...
2 poezii, 0 proze
Mircea Pavelescu
Nepotul lui Cincinat Pavelescu, Mircea Pavelescu (n. 14 octombrie 1908 - d. 1980) a fost și el un poet român. Alături de Tașcu Gheorghiu și Virgil Teodorescu a fondat revista de avangardă ”Liceu”, dar influența acestei perioade e mai degrabă subtilă asupra poeziilor din volumul de debut ”Pasărea Paradisului”, volum caracterizat de G. Călinescu drept «o poezie fantezistă firească și grațioasă, adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ștrengărească melancolie». În acest volum se simte și influența lui J.M. Levet Outvards și Louis Brouquier. Mircea se apropie de epigramă și e de presupus că își încearcă pana și talentul în catrene adresate cel puțin unuia dintre dânșii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă față singur săgeților trase de cei doi versați și deosebit de talentați înaintași ai săi, Cincinat Pavelescu și Ion Pavelescu. La 26.10.2002, orele 12, la Casa de cultură din Râmnicu Sărat și apoi – peste câteva ore - în Sala de ședințe de judecată a...
1 poezii, 0 proze
Ion Th. Ilea
Ion Th. Ilea (n. 17 iunie 1908, Bistricioara/Bistrița Bârgâului - d. 1983, Bistricioara) a fost un poet, prozator și memorialist român, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai așa-zisului grup de "tineri poeți ardeleni" (din care mai fac parte Emil Giurgiuca, George Boldea, Mihai Beniuc ș.a.) care se remarcă printr-o lirică la limita dintre tradiționalism și modernism. Ca și la Beniuc sau Giurgiuca, Ion Th. Ilea, mai ales în "Gloata", are unele accente sociale în maniera lui Aron Cotruș. Poetul a fost caracterizat ca "...făcând parte din rândul poeților care se definesc prin sforțarea de a se elibera de didacticismul coșbucian prin violența specifică a expresiei, prin asprimea versului, spre a fi în ton cu problemele europene ale liricii” (G. Călinescu - Istoria literaturii). E născut din părinți țărani - descendenți din familia lui Ilea de Borgo (nobili), rămâne orfan de tată la vârstă fragedă. E nevoit să-și câștige existența ca simplu muncitor în diferite branșe, dar absolvă...
1 poezii, 0 proze
Emanoil Bucuța
Emanoil Bucuța (Emanoil Popescu) (n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu - d. 7 octombrie 1946, București) a fost un scriitor și biolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost preocupat de cercetări de etnografie și folclor, de istorie literară, și a scris poezie și romane poetice. Emanoil Bucuta este fondatorul și directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă. În "Istoria literaturii române de la origini și până în prezent", G. Călinescu l-a introdus la categoria poeților intimiști, alături de Gavril Rotică, Alexandru Claudian, Al. Rally sau Perpessicius. Poetul cântă micul univers casnic, "cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia". Ale sale "Cântece de leagăn" au fost foarte imitate (de exemplu, de Emil Dorian). Proza sa este caracterizată de critic ca fiind "dioramatică". Opere * Florile inimei: Miniaturi: Oglinzi: Cântece de...
2 poezii, 0 proze
Vasile Militaru
Născut: 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov Decedat: 8 iulie 1959, Închisoarea Ocnele Mari, județul Vâlcea De la Vasile Militaru ne-au rămas puține date biografice. Ultima perioadă a vieții i-a fost ostilă. Multe decenii a cunoscut aprecieri glorioase, iar în final o înfrângere totală, nemeritată. Nu putem aprecia că a fost un poet vioara întâi, și nici nu vrem să arătăm ce înseamnă martir, căci două generații au trăit - în diferite forme - teroarea regimului comunist. Dorim doar să punem în lumină adevăratul om Vasile Militaru prin poezia sa, corectând neavenita apreciere a lui G. Călinescu ce nu vedea în el decât "...autorul unor fabule triviale... de un succes extraordinar" (Istoria Literaturii Române, pag. 937, Editura Minerva, București, 1986). Fiu de plugar, născut în anul 1885 în comuna Dobreni din județul Ilfov, este atras, explicabil, de mirajul Bucureștilor, ca fiii de țărani din romanele semnate mai târziu de Marin Preda. Debutează cu versuri în revista Literatură și...
25 poezii, 0 proze
G. Călinescu și începuturile romanului inițiatic proletcultist
de Radu Cernătescu
1. „Esențială este strângerea rândurilor spre a executa ce poruncește revelația“ Într-o vreme în care comunismul instaura iluzia libertății cu buldozerele uniformizării sociale, câțiva intelectuali...
NICOLAE MANOLESCU – Foiletonul critic și eseul speculativ ca istorie literară
de Tudor Cristea
NICOLAE MANOLESCU – Foiletonul critic și eseul speculativ ca istorie literară I APARIÞIA integrală a „Istoriei critice a literaturii române” de N. Manolescu, lansată cu fast, în prezența unui public...
“Apărarea și ilustrarea poeziei” întreprinse în critică de către Vasile Spiridon
de Dragoș Vișan
După publicarea de către Vasile Spiridon, în 2008, a volumului Înscrierea pe orbită (O cronică a prozei contemporane) publicul cititor aștepta și pe cel despre poezia ultimelor patru decenii....
Hermeneutică și simțire lirică (Liviu Ioan Stoiciu)
de Tudor Cristea
CREATORUL ingenios al spațiului din jurul Cantonului 248, pe unde fantasmele mitologice și derizoriul cotidian se amestecă difuz și comic în capul unui copil năucit de lecturi modelatoare, astfel...
„Apocalipsa după Vaslui” (Humanitas, 2009) a lui Dorin Cozan – o parodie imensă.
de Manolescu Gorun
NOTA: Apelez din nou la bunăvoința editorilor să reclasifice acest text, dacă vor crede de cuviință (deoarece eu nu pot face acest lucru), la „Articol – carte”, mulțumind anticipat. Deși au trecut...
Poetică și Poezie
de Constantin Enianu
Aristotel în concepțiile sale estetice, prezentate în tratatul „Despre retorică“, dar mai cu seamă în „Poetica“, refuză separarea sensibilului de inteligibil, detașându-se astfel de perspectivele...
Profesorul și criticul Mircea Martin a împlinit 70 de ani.
de Petruț Pârvescu
Îmi este greu, aproape imposibil, să prezint, în câteva cuvinte, personalitatea domnului profesor, imaginea unui Om care, cred, nu mai are nevoie de prezentări: Mircea Martin. Profesor universitar,...
Literatura si societatea
de Petre Anghel
1. Artistul nu vrea să reflecte În dorința ei îndreptățită de a i se recunoaște individualitatea și, mai ales, în dorința autorului, și mai îndreptățită, de a i se recunoaște personalitatea, ori de...
„Evadarea din sfera matematicii nu a fost premeditată”
de Argeseanu Gabriel
G.A. Deși cunoscută erudiția profesorului de matematică Ion Scarlat - făcând parte din corpul profesoral al Colegiului Național „Anastasescu” din Roșiorii de Vede, care în anul 2000 semna culegerea...
Pentru 30 de arginți
de felix nicolau
Ana Selejan este unul din acei istorici literari care-și investesc resursele de cercetător în studiul cazurilor secunde. Dovedind o disponibilitate impresionantă pentru scotocire arhivistică, ea...
