"Frenetice" – 1949 rezultate
0.01 secundeMeilisearchGiovanni Papini
Giovanni Papini (n. 9 ianuarie 1881, Florența — d. 8 iulie 1956, Florența) a fost un jurnalist, eseist, critic literar, poet și romancier italian. Giovanni Papini s-a născut în anul 1881 la Florența, fiu al lui Luigi Papini, fost soldat garibaldian, meșteșugar cu convingeri republicane și anticlericale, motiv pentru care mama sa, Erminia Cardini, a trebuit să-și boteze fiul pe ascuns. A avut o copilărie și o tinerețe solitare, compensate de pasiunea pentru lectură. În 1899 devine institutor, predă câtva timp și exercită și profesiunea de bibliotecar. Din fragedă tinerețe se angajează într-o frenetică activitate de scriitor, publicist și animator cultural și devine cu timpul un erudit autodidact. În 1900, împreună cu Giuseppe Prezzolini și Ettore Morselli, înființează o asociație de "liberi cugetători" (spiriti liberi), cu tendințe anarhice și idealiste. În anul 1903 scrie programul revistei nou apărute "Il Leonardo", cu puncte re referință în filosofia lui Friedrich Nietzsche și...
7 poezii, 0 proze
Constantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
Ungureanu Alexandru
Alexandru Ungureanu N. 7 ianuarie 1957, în București - m. 11 octombrie 2004, la Bacău. Prozator. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică. Își începe studiile în Capitală, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc „Solaris\", al Casei de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa\", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează publicistic peste doi ani,...
0 poezii, 0 proze
Alexandru Ungureanu
Alexandru Ungureanu (n. 7 ianuarie 1957, București - d. 11 octombrie 2004, Bacău a fost un prozator de science-fiction român. Fiul juristului Vasile Ungureanu și al Elenei, casnică, își începe studiile în București, unde după absolvirea școlii generale urmează cursurile secției reale a Liceului Teoretic Nr. 24 și, apoi, pe cele ale secției Tehnologia Transporturilor și Telecomenzi Feroviare a Facultății de Transporturi din cadrul Institutului Politehnic București. Are preocupări literare încă din liceu, frecventând mai toate cenaclurile bucureștene și scriind cu frenezie proza umoristică, poezie și teatru absurd. În anul 1978 își face debutul în cenaclul studențesc Solaris, al Casei de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa", pe care îl va și conduce în perioada 1979-1982. în 1979 creează primele proze de anticipație, gen care îl va impune rapid mai ales prin inventivitatea, viziunea poetică și romantică, dar și ultramodernă cu care își construia misterioasele povestiri. Debutează...
4 poezii, 0 proze
Frenetice
de Raluca Ciobanu
Am sa sparg Soarele cu dintii! Am sa musc din el ca dintr-un fruct oprit si am sa-mi chem pedeapsa:sa mor inecandu-ma cu lumina! Am sa sparg Soarele cu dintii! Si-am sa joc pe cioburile lui pana cand...
Seri frenetice
de elena gheorghiu
Nu te gândi prea mult la vorbe căci propriul cuvânt îți va deveni inamic. Chipul tău se preface acum blând iar mâinele freamătă de nerăbdare. La lumina luni poți deveni pitic și vei contempla atent...
ritmuri frenetice
de FLOARE PETROV
muzica mă ține-n ritm de frenezie generală purific în vibrații stările de tristețe se umplu toate golurile de plictiseală vidul se convertețte la plenitudini mărețe. pasiunea muzicală crează mari...
poem cu degete
de Dacian Constantin
cinci frenetice pliscuri croncănitoare găurind cu foamea lor pojghița tremurândă a ferestruicii din cer degetele mele împing tot mai sus tavanul aura coroana e posibil să cresc să mă lungesc să nu...
printre gânduri hoinare
de FLOARE PETROV
mă pierd în gânduri frenetice, hoinare curioasă bat la poarta universului magic mă scald în lumina din raze de soare ridic în slavă timpul când nu este tragic. zburd cu fluturii printre suave flori...
fiori primăvăratici
de FLOARE PETROV
mângâierea îmi trezește frenetice emoții ca adierea vântului prin părul meu și când găsesc bucurii la promoții știu că pot trece peste momentul greu. cu un sărut mă înalt în extaz și simt că toată...
Automatic
de Zamfir Mihail
sunt automatic afișez un vag surâs electric secundele frenetice sfârșesc imperceptibil câinii fricoși se ascund sub roțile trenului sigur își vor pierde gâturile poeții își caută versurile rătăcite...
curios...
de Hajnal Robert
Curios...marea de licurici a orasului si abisul campiei...10 ani de constructii frenetice.
Aforism2
de Hajnal Robert
Curios...marea de licurici a orasului si abisul campiei...10 ani de constructii frenetice.
Inerență
de Cristian Alexandru Groza
Strivit în șoapta luminii, Renasc frenetice aripi Neandului înspumat de tăcere. Caut înmugurit râsetele Ochilor catharhici, ce murmură Rozelor vestiri de speranțe. Zidid în coapsa vântului,...
în atelierul minții
de FLOARE PETROV
în atelierul minții experimentez impresii vise amintiri speranțe toate trec prin polizor gânduri frenetice se impletesc de zor la lumina conștiinței se separă de obsesii. gravez cuvinte pe o tablă de...
scene sub bolta albastră
de FLOARE PETROV
e toamnă iar ziua începe să scadă dar eu o voi cuprinde în versul meu frenetice emoții se scurg ca o cascadă mă îndrept optimistă spre un apogeu. noaptea-i tapetată cu minuni albastre coboară lin...
la cafeneaua literală
de FLOARE PETROV
este forfotă mare în cafenele oamenii s-au întâlnit la o șuetă în boxe răsună frenetice manele soarele modifică vremea desuetă. azi tristețea este ca fulgul de ușoară timpul a îmbrăcat straiul de...
I\'m your Lil\' Angel...
de Dana NoBody
cândva aveam eu grijă de teama-ți progresivă, când ciclic cădeai în frenetice gânduri și respirai cu capul urechii mele alături într-un delir, cu frisoane de boală regresivă. și-apoi aveai tu grijă...
În spatele cortinei...
de Mihaela Roxana Boboc
Abia a tăcut cortina grea peste noi Ca la finele unei piese de teatru În aplauzele frenetice ale mulțimii Doi interpreți jucându-și rolul într-o poveste de dragoste shakespeariana. ... Am apucat...
simfonie
de Vranceanu Ovidiu Victor
nu se mai rupe umărul acelui clopot ruginit nu se mai repetă acordurile următorului îngheț nu se mai îngână nici mișcările frenetice ale respirației acum dai sunetului o nuanță asemănătoare tragediei...
