"Doar durerea alearga drumul meu si-al tau" – 21356 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
SSerban
Incerc doar sa mai uit de durerea care oam in suflet
6 poezii, 0 proze
Ssomeone
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!
2 poezii, 0 proze
CUchipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
AAmbrosia
Nu sunt durerea ce te doare, eu ti`s durerea ce te consuma.
2 poezii, 0 proze
marcela istrate
Scriu doar ceea ce simt,de fapt imi descriu marea durere care atat de usor pot sa pun in versuri.Nu am scris niciodata despre natura,despre prietenie,despre lucrurile atat de frumoase in viata,am scris doar despre marea mea neimplinire,despre marele meu esec peste care nu reusesc sa trec.
4 poezii, 0 proze
Doar durerea alearga drumul meu si-al tau
de Diana Rizoiu
pierduta intr-un fum vechi ce inca mai pluteste, te privesc... sau macar incerc, sa deslusesc priviri prin ochi inchisi, pumni stransi, buze aprinse de lacrimi. ma ustura timpul, ma scurge clipa am...
Lansarea Volumului antologic “Izvoarele vietii” Constanta
de victoritadutu
Lansarea Volumului antologic “Izvoarele vietii” Constanta Sâmbătă 25 iulie 2009, a avut loc la Constanța, lansarea volumului antologic de versuri, „Izvoarele vieții”. Evenimentul s-a desfășurat în...
Lacrimi cu gânduri de înger
de Maria Prochipiuc
Să ne unim într-un crepuscul cu lacrimi de înger... Iar lacrimile ne vor îmbrăca în frumusețea zilei, noaptea va șterge tot ce ne-a umbrit și ne-a făcut uneori urâți...a fost un moment în care am...
Prin viata
de Lucian Pal
Gându-mi este închisoarea în care mă zbat de moarte Iară faima și mândria, le urăsc, că sunt deșarte. Mulți vor zice că orgoliul mă impinge-acum să scriu, Dar nu ăsta e motivul... ci zbuciumul din...
Basm maramuresean
de Sorin Teodoriu
A fost odata ca niciodata un mare imparat-mare, la statura si la sfat. Il chema Bodoganel si domnea in nordul tarii Romanesti, undeva prin Baia Mare. Si el avea trei flacai, falnici ca brazii, din...
Rătăcit în umbrele vieții...
de Angela Manole
Aud… Aud ecoul mării, aud suavu-i glas Simt valul durerii, ating tot ce n-a ars. Mă sparg de malul mării Răzbesc spaima-ndurării. Mă pierd în lava tristului vulcan Mă sting în apa-ntinsului ocean. Și...
Memoria temniței
de Cornel Galben
Poet de talent și netributar „marilor noștri poeți”, după cum îl caracteriza preotul Nicolae Grebenea, prefațatorul primei sale cărți – \"Cine?\" (Editura Majadahonda, București, 1995), Petru C....
13 gustar, măselar, secerar
de Leonard Ancuta
cred că e o bună întrebare în chetă, cînd te întrebi, la fel ca în viață, oare e mai bine să ai decît să nu ai, adică e mai bine să suferi după moartea tatălui decît să nu fi avut vreodată unul, să...
Declaratie...
de Cristian Vasiliu
Simt incă gustul morții, otravei și orgiei Și încă-n vis cosmare mă macină cu furii Și demoni ce aleagă-n infernul nebuniei Împrăștiind in inimi, rânjind, sămânța urii Când dorm. Tresar. Năluca se...