"Descalzo 11" – 498 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
SCSan Juan de la Cruz
Juan de Yepes Álvarez (Fontiveros, Ávila, España, 24 de junio de 1542 – Úbeda, 14 de diciembre de 1591), conocido como estudiante con el nombre de fray Juan de Santo Matía y más tarde como San Juan de la Cruz, fue un poeta místico y un religioso carmelita descalzo del Renacimiento español. Desde 1952 es el Patrono de los poetas en lengua española.
1 poezii, 0 proze
Juan de Yepes (San Juan de la Cruz)
Su verdadero nombre era Juan de Yepes y nació el 24 de junio de 1542 en Fontiveros, pequeño pueblo abulense perteneciente a Castilla y León, una comunidad autónoma de España. Murió su padre cuando Juan tenía seis años; a los nueve años, se trasladó con su madre al abulense pueblo de Medina del Campo, en donde a los 17 años, ingresa en un colegio de jesuitas para estudiar humanidades. El año 1563 toma los hábitos de la orden religiosa Carmelita, adoptando el nuevo nombre de fray Juan de san Matías; al año siguiente se traslada a Salamanca para cursar estudios de teología en su célebre universidad. En el año 1567 es ordenado sacerdote, y adopta el nuevo y definitivo nombre de Juan de la Cruz. Su ilustre paisana de Ávila, Teresa de Jesús, trabó gran amistad con él y le integró en el movimiento de la reforma carmelita que ella había iniciado. En 1568 Juan de la Cruz fundó el primer convento de Carmelitas Descalzos, los cuales practicaban a ultranza la contemplación y la austeridad. Unos...
0 poezii, 0 proze
ACAlfonso Costafreda
Alfonso Costafreda (n. en Tárrega, provincia de Lérida en 1926 y fallecido en Ginebra, Suiza, en 1974) fue un poeta y traductor español. Costafreda arribó a Madrid a fines de la década de 1940, para estudiar Derecho. Es en esta época que comienza a escribir. En Madrid, entabló amistad con varios poetas de la llamada generación del 50, como Blas de Otero y Vicente Aleixandre. En 1948 se desplazó a Barcelona, donde trató con autores como Gil de Biedma, Carlos Barral y Josep Maria Castellet. En 1943 se publica su primer poema, Selva de vida, en la revista Espadaña. Debido a su labor como funcionario y traductor de las Naciones Unidas tuvo que alejarse de España, lo que le confirió a su obra características particulares dentro de este grupo de poetas. Se suicidó en Suiza en 1974, donde desde 1955 se encontraba trabajando para la OMS. La obra de Costafreda se nota influenciada por poetas de la generación del 27, y algunos más antiguos a esta generación, como ser Antonio...
2 poezii, 0 proze
Proxima - Partea a doua: „Planeta Proxima”
de Cornelia Georgescu
*110. Provizoriu în navă. Lia se aşeză pe un scaun, aproape de salteaua ce avea rol de pat, pe care se întinsese Lucian. Continuă să-l privească, mirându-se că adormise aşa de repede, părând a fi...
love offline
de paul blaj
• 1:13 PM 9/11 noapte în cluj se aud ambulanțe portiere trântite nicio legătură cu mine câteva petale de lalea zac pe mileul îngălbenit miroase a lac de unghii nu e nimeni acasă grădina în care de...
La 4 dimineața
de Andone Gabriel
Este ora 4 dimineața. Mă descalț ușor și mă îndrept spre camera mea. Sper să ajung până acolo. Holul pare destul de lung și al naibii de îngust. În realitate nu e chiar așa, însă acum simt cum...
Box(I)
de Bot Eugen Iulian
Cobori pustiit dintre oamenii burdușiți cu vorbe și râsete, te-adâncești în gânduri până la tâmple și mergi prin tine însuți în cercuri până te-ntuneci la chip; te oprești atunci în fața inimii și...
Duminica, la Florin
de Raluca Oana Helgiu
Afară este o căldură înăbușitoare, dar eu mă hotărăsc să plec de acasă. Nu mai suport să stau între cei patru pereți ai camerei mele. Simt că mă sufoc, am impresia că pereții stau să cadă pe mine....
Tragedia familiei Gojan - 5
de mihai nedelcu
- Ai de gând să trezești copilu’? Bărbatul nu răspunde, iar figura lui aduce tot mai mult cu o cuctă sub presiune. Cu urechile ciulite spre camera lui Corneluș, doamna Gojan lasă să treacă câteva...
S-a întâmplat ceva, Șandor?
de Zburlea Ariana
Aud fluieratul acelei păsări de noapte. Aproape îmi vine să mă închin, ca mama, când spunea că odată ce vom auzi cucuveaua, ceva rău va trebui să se întâmple. Măcar miroase a tei. Primăvara e încă...
Mama e numai una!
de Nicoleta Ionescu
PERSONAJELE: MARCELA 60 de ani, pensionară ADELA 30 de ani, fiica Marcelei, funcționară POPESCU 65 de ani, pensionar CRISTI 35 de ani, doctor, ginerele Marcelei (Garsoniera Marcelei, o ușă în...
Descalță-te
de Paul Bogdan
Te rog ca atunci când pășești pe mine să te descalți, nu pentru că aș fi un templu sau cine știe ce sfințenie aș ascunde, integru, în ghiocul pumnilor strânși fluierătoare la gură. E numai carnea...
Descalță-te de gândurile mele
de Paul Alex
N-am nevoie de gândurile mele Ce să fac cu ele? Păstrează-le! Nu le mai vrei nici tu? Mhm... și de ce-mi spui mie?! Aruncă-le în stradă, printre semințe și monezi după care nu se apleacă nimeni. La...
Unuia care se descalta la sosirea in vizita.
de Laurentiu Ghita
Cand vei sosi, asculta-mi rugamintea Si lasa-ti in picioare-ncaltamintea, Caci, zau, prefer sa bat din nou covoarele Decat sa iti adulmec iar picioarele.
În Măr descalec
de Ștefan Petrea
mai toarnă-mi în pocal o lacrimă de vie să pot urca pe cal având ființa vie descălecând la tine uitarea da-voi ție și-n urmă îmi voi face din tine-mpărăție... o Umbră trece ca un sfat vorbind de...
metamorfoze de primăvară
de Lacatus Loredana
descalță-te de urma pașilor și vino lângă mine, în vârful cuvintelor; te-am visat azi-noapte, pe furiș - știi că mâine mor și nu am voie să visez - și erai altfel: poate mai înalt, iar eu eram mică -...
gol
de brebeanu daniela
Descalță-te de noapte și de mine Împletită pe glezna ta de apă De-a lungul firelor de praf Care se pierd undeva în carne. Dezbracă-te de viață și de mine Închegată pe încheietură ca O brățară de lut...
Păianjenul violet
de Marinescu Victor
descalț câteva clipe de inspirație înșir pictori pe lângă tablouri și le scot șevaletele prin frunte pictez cu podul palmei pe tâmplă din imaginația unui picasso nebun cercuri linii femei ascuțite...
emancipare
de Liviu-Ioan Muresan
descalță copitele se opresc din alergare și fierea se mărește oamenii cîmpului pășesc cu evlavie prin oraș la semafor ca la altar noxele au gustul împărtășaniei suflă neoanele să nu piardă gena...
Libertate
de Jalba Dumitru I.
descalță-ți sufletul și aruncă-i încălțările pășește cu ochii închiși pe țărânele nude înfige-ți dragostea în negrul unei țarini capătă-ți libertatea supremă uită de tot ce a fost este și va fi lasă...