"Cea mai însemnată călătorie " – 20314 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
GSGaspara Stampa
1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.
1 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
Ligotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
DDD
Cea mai scurta:'.' .
3 poezii, 0 proze
DMDiaconu Maria-Magdalena
Cea mai grea lupta e lupta cu tine insuti.
2 poezii, 0 proze
FMFelix Moga
Cea mai mare realizare se numeste Andrei Moga. Apoi exista si o amanta... Undeva, pe Dunare. Plina de salcii si de amintiri. Atlantykron se numeste. Institutul de Fizica Atomica apare ca o secventa scurta. Scrie proza s.f., reportaj, mainstream... Realizatori de emisiuni pe teme s.f. si sociale la televiziuni din provincie. Traduce, dubleaza si subtitreaza filme. Actualmente pribeag pe drumurile Europei.
6 poezii, 0 proze
BAbendas bianca anamaria
sunt cea mai visatoare si mai melancolica fata de varsta mea...nu-mi place sa ma caracterizez ci vreau sa fiu descoperita....iubesc universul uman si ceea ce e dincolo de el chiar dak nu stiu ce se afla acolo...dar in acelasi timp il si urasc la fel de mult.....
3 poezii, 0 proze
Tedi Goidea
In cea mai mare parte a timpului, isi consuma neuronii incercand sa-si imbunatateasca conexiunile dintre ei.
2 poezii, 0 proze
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca. Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman. Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul...
1 poezii, 0 proze
Cea mai însemnată călătorie
de Otilia Mărculescu
Cea mai însemnată călătorie nu va fi în afară, dar în interiorul propriei tale minți. Mă vizitase Omul-oaie și nu puteam să mă gândesc la altceva decât la frica aceea incontrolabilă pe care ai...
Expediția spre Pământ
de Arthur C. Clarke
Nimeni nu-și mai putea aduce aminte când începuse tribul lunga lui călătorie. Þara uriașelor pășuni, care le fusese cel dintâi cămin, era doar un vis pe jumătate uitat. Timp de mai mulți ani, Shann...
Expediția spre Pământ
de Arthur C. Clarke
EXPEDIÞIA SPRE PÃMÂNT Arthur C. Clarke Nimeni nu-și mai putea aduce aminte când începuse tribul lunga lui călătorie. Þara uriașelor pășuni, care le fusese cel dintâi cămin, era doar un vis pe...
Ismail și Turnavitu
de Demetru-Demetrescu Buzau Urmuz
Ismaïl este compus din ochi, favoriți și rochie și se găsește astăzi cu foarte mare greutate. Înainte vreme creștea și în Grădina Botanică, iar mai tîrziu, grație progresului științei moderne,...
Lumea Nouă
de Viorel Darie
Lumea Nouă Hans Cristiansen era un băiat cât se poate de cumsecade, liniștit, prietenos, zâmbitor către oricine, care nu se grăbea niciodată să-și arunce părerile când vorbea cu cineva, mai întâi...
Negustorul din Ninive
de Viorel Darie
Negustorul din Ninive Negustorul Noam, stând în standul lui din uriașul bazar al cetății Ninive, simțea că îl fură gândurile și că i se lipesc pleoapele de somn. Îmbrăcat în haine scumpe, grele și...
Ecouri de mandolină (14)- Concertul din curtea lui Don’ Fabricio
de Viorel Darie
Tinerii continuau să comunice între ei, e drept, ceva mai anevoie, de când nu mai puteau folosi "cutia de scrisori” din scorbura copacului. Dar ei tot comunicau, fie prin semne, când Antony era de...
Jurnalul INIMII
de Nicoleta IGNAT
În loc de prolog \"Este foarte greu să așez în scris tot ceea ce îmi vine în minte...\" așa începe jurnalul scris de mine cu niște ani buni în urmă. Este la fel de greu să îl transcriu acum, deși...
Literatura moldoveană într-o revistă literară austriacă
de Anton Potche
„Interesul meu pentru literatura și destinele istorice ale țărilor vecine cu noi provine din faptul că îmi face plăcere să adulmec și să mă angajez pentru lucruri care nu și-au sărbătorit deja...
Istoria unui semn în frunte
de Tudor Dobrescu
Cu două ierni înaintea revoluției, la câteva săptămâni după ce împlinisem patru ani, în timp ce mă târam sub o remorcă abandonată, m-am ridicat prea devreme și mi-am spart capul. Nu zic că nu fusesem...