"Amfora intr-un ochi de apa" – 599 rezultate
0.03 secundeMeilisearchValeriu Sârbu
Vineri 4 decembrie 2009, dimineata, a incetat din viata intr-un spital din Braila scriitorul Valeriu Sirbu, in varsta de 78 de ani. Poet, prozator, eseist, dramaturg, Valeriu Sirbu este unul dintre putinii autori dedicati in exclusivitate teatrului radiofonic, pentru care a scris un numar mare de piese, majoritatea cu o tematica de actualitate, un anume fel de actualitate, temele si subiectele sale fiind putin frecventate de alti autori. Valeriu Sirbu Valeriu Sirbu va fi inmormantat luni 7 decembrie, la ora 13, la Cheia.Nascut in 18 septembrie 1931, la Bujoreni, Valcea, Valeriu Sirbu face o figura aparte in literatura contemporana. Autorul unui Tratat de fantezie (1997), arta poetica scrisa cu amaraciune si autoironie de un literat care crede inca in valorile spiritului, a debutat in 1969 cu volumul Poeme banale, continuand sa publice poezie (Ora translucida, 1974, Pregatirea pentru echinox, 1977, Amfora de rezerva, 1979, Antinomii, 1986, Invinsi de abstractiuni, 1995, Partitura...
1 poezii, 0 proze
Štefan Žáry
Štefan Žáry (December 12, 1918, Poniky – August 25, 2007, Bratislava) was a Slovak poet, prosaist, translator and essayist; author of erotic lyric poetry, patriotic and anti-war poems, reminiscential prose. In his patriotic poems, he expressed his disappointment of a civilization progress. He translated mainly French literature. His works was initially related with surrealism, later he referred to folk and classical traditions. Notable works includes collection of poems Srdcia na mozaike (1938), Meè a vavrin (1948), Smaragdové rúno (1977), Malá letná suita v štyroch vetách (1995), parodies of Slovak folk songs Satironikon (1990), novel Ktorýsi deò z konca leta (1998). Poézia: 1938 – Srdcia na mozaike, zbierka básní 1941 – Zvieratník, zbierka básní 1944 – Stigmatizovaný vek, zbierka básní 1944 – Peèa plných amfor, zbierka básní 1946 – Pavúk pútnik, zbierka básní 1946 – Slnovraty, veršovaná lyrická hra 1947 – Dobrý deò, pán Villon, zbierka básní 1947 – Zas¾úbená zem 1948 – Meè a...
0 poezii, 0 proze
Amfora intr-un ochi de apa
de Iustina Daniela Cucu
Eram fugiti pe-o insula pustie, Eram flamanzi doar sau hamesiti sau goi Pe cand fluida lava cenusie Facea amestec din nisip si noi: noroi... Și am cazut in visul cel mai tainic cu putinta, Ca intr-o...
Aleea de trepte (I)
de Stephan Roll
Colombei Vei ocoli în pașii lupilor pădurea și foarfeca fântânilor îți va tăia beregata. O vertebră grațioasă va apleca un crin roșu pe gură și o gondolă ovală sângele va pluti pe apele de marmoră....
toate trec pe lângă mine
de Ion Ionescu
toate trec pe lângă mine toate trec pe lângă mine ca un râu leneș printre coline, lună și stele, soare și cer,toamne și primăveri, a trecut și iubita pe lângă mine ca o fata morgana, parcă era de...
O cafea, vă rog!
de Tudoriu Felix
Petru și-a strâns încă o dată legăturile la sandale. Drum lung din Antiochia până în Italia. Chiar și pentru un pescar obișnuit cu legănatul valurilor nu e ușor. Acum, cu ajutorul Domnului era iarăși...
Poema alexandrina
de Viorel Ilisoi
Poema alexandrină I Să nu uiți Cuvîntul cel de la început, să nu uiți cum stăteam în el apropiați ca două continente. Să nu uiți ziua aceea de la început, asemeni aceleia de pe urmă, cînd moartea...
death can dance
de Andrei Gheorghe
death can dance moartea facea jogging in parcul solitar, pe doua parale ca te prind din urma/ alearga cu o drujba in parcul solitar taie cativa copaci, cateva crengi de metal si se aud scartaind...
Vis clandestin
de Sașa Pană
lui Geo Bogza Un pieton într-un arhipelag insuficient. Zorile aduc în desagi o flacără de incendii spre un orizont al anarhiei creatoare. Pădurile învie una câte una ca păpușile. Se deșteaptă din...
globul
de Ioan Postolache-Doljești
noaptea scurtă s-a vrut să nu mai fie deloc simți salteaua fierbinte o lași în plata domnului deschizi larg fereastra bustul gol să ți-l îmbrățișeze răcorile întunericului ce ai te întreb și dai a...
Fata din oglindă
de Emil Dumitru
Azi Lilida - deși era o codană tare frumușică și ,,coaptă”, cum cârcotaș spusese atunci când o văzuse, moș Marin, printre mustățile lui mari și galbene, de la atâta ,,beut de tutun” - a ieșit prima...
IX (În diamant tăcerea)
de Ilarie Voronca
În diamant tăcerea. Omule ascultă, învață: În cârtița flămândă sub doliul din cărbune, În culmea odihnită cu-o respirație-n gheață, Când nu e încă șoimul rotit în soare-apune, Ascultă: șlefuită în...
Cafea cu aromă de refuz
de alexandra toma
Luni Viața mea s-a transformat într-un șir haotic și neîntrerupt de amânări: refuz asumarea cotidiană pentru a mă autoproiecta într-o virtualiate mereu amânată, mereu neconsumată. Zilele mi se scurg...
Stil (in)direct
de Angi Cristea
scrii din reflex mixtura cuvintelor îți umple călimara neanderthalian cuvintele-plate/fericiri second hand/ odihnesc pe rafturi tăiate în lemn vii ca seva mirosind a logoree cuvintele-stilet se înfig...
Despre geometria poemului
de Daradici Ladislau
dacă mă uit bine, literele acestea se mișcă precum niște șoareci care duc pe spinările lor semnele negre flămânzi, șoarecii caută firimiturile rămase de-aseară pe masă într-un colț la gât cu mărgele...
Vii, de parcă morți
de constantin nicolau
Cad pe esența ființei Frunzele neputinței Moarte. Să apuci de toarte Amfora viselor E al proscriselor Destine Vârful de bine. Tocit. Nenăscut, te vedeam mai bine! Pocit, Așa cum mă adulmec pe mine,...
Lirism elegiac în volumul „Cuvinte de îmblânzit mâinile/ Palabras para domar las manos” de Nuța Crăciun
de George Pașa
A doua carte de versuri a Nuței Crăciun, „Cuvinte de îmblânzit mâinile/ Palabras para domar las manos”, în ediție bilingă, română și spaniolă, a apărut la editura „Eubeea” din Timișoara, în 2014....
Ți-am spus Emma
de Mihaela Roxana Boboc
ți-am spus Emma ca un ecou subtil șoptit de scoica arcuită între degete și rotundul urechii o lume se desface sub coajă fluturi albi se-ascund ca o pălărie de paie cu bor adânc sub frunțile îngropate...
Cu timpul
de Gellu Naum
Tratată convenabil atâta cât să nu treacă de frontierele unei realități cât mai normale și ale unei normalități cât mai reale Zenobia se supune fără șovăire instinctelor ei de obiect a căror sursă...
aud păsările cum își cheamă puii
de Bejliu Anne-Marie
păsările își strigă puii plecarea este inerentă convoiului de gesturi tomnatice ale vieții frigul omului le-a pătruns în oasele fragile pleacă pleacă departe toate între două guri de apă omul...