"șosețica fetiță cuminte" – 1394 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
DȘDaniela Șontică
Născută la Vintilă-Vodă, județul Buzău, la 23 martie 1970. Licențiată a Facultății de Filosofie și Jurnalism a Universității "Spiru Haret" din București. Absolventă a cursurilor Secției de Grafică-Pictură ale Școlii Populare de Artă din Buzău, precum și a școlii de secretariat artistic de redacție (Fundația Athenaeum București, 1992, clasa prof. Cornel Tabacu). Debut literar în revista Convorbiri literare, in 1989. Premiul special la Concursul național de Poezie "Vasile Voiculescu" in 1993. Premiul al III-lea la Concursul de creație literară "Nichifor Crainic", 1994. Premiul I la concursul național "Ion Vinea", 1995, constând în publicarea volumului de debut la Editura Vinea. Premiul pentru poezie al revistei Luceafărul pentru anul 2006. Premiul special pentru poezie la Concursul Național "Vasile Voiculescu", ediția 2014, pentru volumul "Iubita cu nume de profet", publicat la editura Tracus Arte. Premiul pentru poezie al Colocviilor "George Coșbuc" - Bistrița, 2014, pentru volumul...
34 poezii, 0 proze
VBVladimir Bukovsky
Disidentul sovietic Vladimir Bukovsky (nascut in 1942) a avut de-a face cu represiunea sovietica inca din scoala (exmatriculat fiind in 1959 pentru ca a editat o revista neautorizata). In 1965 a fost arestat pentru organizarea unei demonstratii in apararea lui Alexander Ginzburg, Yuri Galanskov si a altor disidenti; a fost eliberat in ianuarie 1970. In 1971 a reusit sa trimita in Occident 150 de pagini de documente privind abuzurile din institutiile psihiatrice sovietice. Impreuna cu Soljenitan si Saharov, Vladimir Bukovski a zguduit comunismul anilor '70 si a devenit, dupa plecarea in Occident, unul dintre cei mai inversunati critici ai sistemului sovietic. In Anglia, unde s-a stabilit, in America, unde si-a luat doctoratul, in Germania si in alte tari, unde a fost tratat de mari sefi de stat ca partener de discutii egal, Bukovski a aparat libertatile si drepturile omului din Est cu disperarea celui ce si-a petrecut in inchisoare doisprezece ani si jumatate. *** Vladimir...
1 poezii, 0 proze
MZMihail Zoșcenko
Mihail Mihailovici Zoșcenko (rusă Михаил Михайлович Зощенко) (n. 10 august (29 iulie stil vechi) 1895 la Sankt Petersburg, d. 22 iulie 1958 la Leningrad) a fost un scriitor satiric rus în perioada sovietică. autor rus, devenit ulterior, fără voie și elan muncitoresc, sovietic, care a scris mici povestiri satirice în perioada începutului comunismului glorios în marea țară de la răsărit. Asta s-a întîmplat într-o mică perioadă de început, cam pînă în anii ’30, apoi regimul s-a înăsprit și denigratorii poporului, declarați ritos „dușmani”, au fost reeducați, cînd n-au fost exterminați de-a dreptul, în celebrul Gulag. Nu sînt sigur că Zoșcenko nu și-a făcut stagiul de rigoare în universitatea penitenciară a lagărului comunist.
1 poezii, 0 proze
LTLeonard Tuchilatu
"Despre feciorul meu, poetul Leonard Tuchilatu, se stie mai putin, pentru ca s–a stins de tanar. A scris si el, dar nu a mai dovedit sa scrie totul, murind, fiind rapus de o boala grea." (Nadeja Tuchilatu, mama poetului) A fost fratele poetei Leonida Lari "... Este unul din cei mai subtili poeți români din Basarabia, un mare poet român din secolul XX. Am fost prieteni, deși nu am mers cu el la vânătoare de lei și nici nu l-am biruit împreuna pe Humbaba. L-am cunoscut când s-a întors din Armata Sovietica, unde se și imbolnavise grav. Am discutat mult cu el despre poezie si barbație. Susținea că arta poetica este cea mai bărbată din toate manifestările omenești și tocmai de aceea poetul trebuie să decimeze necruțător formele (rimele), ritmurile, armoniile, influențele și metaforele prea frumoase. Am discutat mult cu el despre poeții moderni și poeții clasici. Hotărâse ca poezia este destinul lui dupa ce l-a citit pe Eminescu. Eminescu, spunea Leonard Tuchilatu, este torentul care înaltă...
3 poezii, 0 proze
IBIurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
AGAlexandru Grigore
S-a nascut la 1 septembrie 1941, in comuna Filfani, Arges. A absolvit liceul in 1957, la Pitesti, iar Facultatea de filologie in 1965, la Universitatea din Bucuresti. Si-a facut debutul in presa la 14 septembrie 1968, in revista „Luceafarul”. A colaborat la mai toate publicatiile culturale ale vremii: „Viata romaneasca”, „Luceafarul”, „Romania literara” etc. A tradus din literatura rusa si sovietica poeme de Evtusenko, Majakovski, Block. Au scris despre el: Laurentiu Ulici, Dan Laurentiu, Horia Badescu, Al. Condeescu, Mircea Scarlat, Lucia Fenesan s.a. A murit la 30 iunie 1981, in Bucuresti. Volume publicate: „Tagade” (1970), „Ceremoniile” (1978) „La marginea imparatiei” (1984, postum). "Moartea unui poet Un rebel incorigibil. O minte ascutita si un simt poetic deosebit, dublate de o cultura de invidiat. Cand l-am cunoscut, in 1978, tocmai isi finisa volumul care avea sa apara in acelasi an. Era in clinciuri mari cu cenzura editurii Cartea Romaneasca.„Uite, batrane, chestia asta li se...
1 poezii, 0 proze
ELEmil Loteanu
Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocușna din raionul Ocnița. A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viața învinge». A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins . În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada...
0 poezii, 0 proze
GAGeorge Astaloș
George Astaloș (n. 4 octombrie 1933, București) este un poet, romancier și dramaturg român care locuiește la Paris. George (Gheorghe) Astaloș este absolvent al Școlii de Ofițeri topogeodezi (1953). Demisionează din armată pentru a se dedica exclusiv scrisului. Cariera literară Debutează cu poezie în 1948, într-o revistă școlară. George Astaloș scrie poezie, teatru, roman, eseu, memorialistică, culegeri epistolare, critica și teorie literară. Debutul în dramaturgie Adevăratul său debut are loc însă abia în 1968/1969 pe scena Teatrului Cassandra din București cu piesa \"Vin soldații\". Este autorul teoriei pluridimensionalității teatrului (Teatrul Floral-Spațial). Hazardul obiectiv face ca Armata Roșie sa invadeze Cehoslovacia după afișarea \"Soldaților\", iar piesa primește permisiunea de a fi jucată. Reacția guvernului român față de invazia sovietică în Cehoslovacia a făcut posibilă reprezentarea piesei. Obține Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de teatru \"Vin soldații\" și...
6 poezii, 0 proze
FIFazil Iskander
Fazil Abdulovici Iskander (rusă: Фазиль Абдулович Искандер) (n. 6 martie 1929 sau, după unele surse, 1939 în Sokhumi) este un scriitor abhaz, cunoscut în fosta Uniune Sovietică pentru povestirile sale despre viața din Caucaz, scrise, în special, în limba rusă. În 1993 a câștigat Premiul Pușkin. În prezent este rezident la Moscova. *** Fazil Abdulovich Iskander (Russian: Фазиль Абдулович Искандер; born 6 March 1929, Sukhumi, USSR) is arguably the most famous Abkhaz writer, renowned in the former Soviet Union for his vivid descriptions of Caucasian life, mostly written in Russian. He has written various stories, most famously "Zashita Chika", which star a crafty and likable young boy named "Chik". The most famous...
1 poezii, 0 proze
OPOskar Pastior
Oskar Pastior (n. 20 octombrie 1927, Sibiu, județul Sibiu - d. 4 octombrie 2006, Frankfurt pe Main, Germania) a fost un scriitor de limba germană sas din România. Tatăl său a fost profesor de desen. În ianuarie 1945, pe când avea vârsta de 17 ani, a fost deportat în Uniunea Sovietică, alături de majoritarea cetățenilor români de etnie germană, bărbați cu vârstele cuprinse între 17 și 45 de ani și femei cu vârste între 18 și 35 de ani. Acolo a supraviețuit mulțumită dispecerului, căruia i s-a făcut milă de băiatul slăbuț și înfometat, și nu l-a repartizat să muncească în mina de cărbuni, ci la un colhoz. Aici a muncit până în anul 1949, când i s-a permis să se întoarcă acasă. A scris poezii și în lagăr pe hârtie din saci de ciment. Întors acasă, și-a câștigat întîi existența cu munci ocazionale (făcea cofraje pentru turnat betoane, apoi tehnician în construcții) timp în care a urmat liceul la fără frecvență și a luat bacalaureatul, după care și-a făcut stagiul militar într-o unitate de...
2 poezii, 0 proze
șosețica fetiță cuminte
de Sara Nagy
mi-e atât de somn iarna asta că am ajuns să-mi descos venele îmi caut sângele port șosetele astea de teamă că mi-ai putea primi picioarele goale în viața ta de ce nu ne-am sinucide împreună e atât de...
În grădină la bunici
de valeria tamas
În grădină la bunica Lucrez toata ziulica, Orișicât eu mă zoresc Cu treaba nu prididesc. Pe-un arac trei roșioare Se bucură azi de soare. Doi ardei mai rotofei Grijă vor să am de ei. Ceapă, morcov,...
Frățiorul
de Laura Iancu
Liliana se ridică pe vârfuri pentru a vedea pe fereastră copiii care se jucau de-a prinselea pe străduța îngustă și mizeră din fața blocului. I-ar fi plăcut mult să se joace și ea cu ei și, dacă ar...
Ați pregătit ghetuțele pentru Moș Nicolae?
de Vali Slavu
În urmă cu doi ani, publicam, pe acest site, poezia Scrisoare către Moș Nicolae , care a generat zeci de comentarii. Cei care au intervenit nu au analizat poezia din punct de vedere literar, ci au...
Bookătăria de texte & imagini
de Sitar-Taut Daniela-Monica
Bookătăria de texte & imagini este un volum apărut în anul precedent din inițiativa scriitorului Florin Bican, care încearcă să sustragă literatura pentru copii, devenită tot mai mult o Cenușăreasă...
Ea
de loredana preda
CAPITOLUL I Zgomotul asurzitor al ceasului desteptator intrerupse linistea acelei dimineti de primavara. Afara se auzeau deja motoarele masinilor invechite, care cu greu se decideau sa porneasca, sa...
Șah la regină - Capitolul XI - ultima parte
de Helia Rimoga
Tanti Lenuța adoptase o anume concepție conform căreia tot ce ți se întâmpla în viață era o răsplată a faptelor tale. Văzută în această lumină, nicio revoltă împotriva altcuiva nu mai era...
sway
de emilian valeriu pal
n-a mai rămas nimic doar o stradă goală și niște femei puțin afumate o pată galbenă pe tricou un flacon de parfum gol și o arsură pe limbă bărcuțele s-au întors în port bărcuțele de hîrtie cu...
Amintirea lumii de demult
de Carlos Drummond de Andrade
Prin grădină Clara se plimba cu copiii. Cerul era verde deasupra peluzei, era aurie sub poduri, celelalte elemente erau albastre, roz, portocalii, agentul de poliție surâdea, treceau biciclete,...
Nu aruncați în mine cu fluturi
de Valeria Lioara Roman
Mi-e teamă. Se apropie Sărbătoarea Paștelui. Bucuria ar trebui să fie nemărginită. Oamenii sunt mai interiorizați, mai liniștiți de Învierea Domnului. Dumnezeu Omul este în noi, în suferința noastră,...