Astenie

Mereu, la orice înviere a verdelui la viață, gândesc ca ploile-mi vor fi călduțe, că razele din cer n-or să mă ardă... că vântul n-o să-mi sape obrazul în timp ce fuge... și florile le vreau cât mai aproape - cu curcubeul în orbite. O, Doamne, lasă-mi doar o clipă verdele-mi pe față! ...și uită că-s doar o fată cuprinsă de-o profundă astenie ...