Poezie
Într-o dimineată de noiembrie
zăpada
1 min lectură·
Mediu
Într-o dimineață de noiembrie,
Afară a început să ningă,
Zăpada este cea mai mare bucurie a noastră,
Că în sfârsit o să ne putem să ne dăm cu sania.
Zăpada este din nou albă
Ne face să ne aducem aminte de povești,
Ne face să ne aducem aminte de Alba ca zăpada,
Ne face să ne aducem aminte de copilărie.
Dar trebuie să ne resemnăm,
Copilăria a trecut.
Acum trebuie să începem o nouă viață,
O viață de adult.
012.615
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Zaharie Adrian-Viorel. “Într-o dimineată de noiembrie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zaharie-adrian-viorel/poezie/152304/intr-o-dimineata-de-noiembrieComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Ideea de la care ai pornit e bună, însă lipsește modalitatea de exprimare, acea coerență subtilă sau subtilitate coerentă :D, un fel de sevă a spațiului imaginar. De ce subtilă? Pentru că o idee, un gând, un sentiment presupune un gram de nebunie în transpunerea scriptică. O trăire a unei lumi paralele - identică și, totuși, diferită față de prima. Adică? Lipsesc figurile de stil, lipsește intensitatea, deși punctul de pornire dorește această intensitate. De ce coerentă? Nu este cazul, însă n-am putut să ezit și, să nu o pun în relație cu prima idee. Răspunsul este că, o dată scris un fapt, trebuie perceput prin ochii cititorului. Altfel, cel ce scrie riscă să nu fie înțeles. Nu știu de ce, dar eu mă regăsesc făcând această greșeală… Și mi s-a părut frumos să menționez 
Oricum, pentru început, e un pas înainte. Din greșeli se învață. Iar când crezi că ai invățat totul, îți dai seama că nu știi nimic.
Acum să spun ceva și despre poezia în sine: încearcă să eviți“ construcții” de genul – “o să ne putem să ne dăm”. Nu ar fi ele tocmai corecte. O soluție ar fi lectura… cât mai multă lectură. Citind înveți multe lucruri. “Zăpada este din nou albă” – aici ar fi mers o metaforă sau un epitet, cel mai probabil. Îmi place repetiția din strofa a doua, însă povești și Albă ca Zăpada ar fi putut fi concentrate în Albă ca Zăpada doar. Părerea mea. Sau ca o gradație a amintirii, a parcurgerii timpului în trecut, versul trei se poate inversa cu versul doi. În ce sens… Îți amintești mai întâi de o anume poveste, apoi de povești în general. Pe urmă, gândul te poartă spre întreaga ta copilărie. Mă înțelegi? Sigur că da. Îmi place hotărârea cu care faci pasul între trecut și viitor, între copilărie și viața de adult. Deși, cu riscul de a mă repeta, vocabularul e sărac, lipsește ceva, un farmec aparte care să fie degajat, să capteze atenția.
Finalul îmi place – “o nouă viață,/ O viață de adult.”
După cum am mai spus, ideea e bună, însă ai de lucrat la modul de exprimare, la felul în care transpui ceea ce vrei să se știe sau să se subînțeleagă.
Îți doresc mult succes pe viitor. Drumul nu e ușor, însă rezultatele sunt frumoase. Ideea ar trebui să te motiveze.
Ne mai citim.