Proză
Ploaia
suflet ratacit
1 min lectură·
Mediu
Ploua.........
sufletul meu ratacit prin adevaruri este ucis de stropii reci ai ploii ce imi distruge ratiunea,cugetul mi-l inabusa...
Merg pe strada cred...Nu mai am picioare.....
As vrea sa iau cu mine nori ,sa-i strang in brate din cauza durerii pe care o am in suflet,ma doare sufletul,am rani nevindecabile.....
Dumnezeu trimite o ploaie sangeranda peste noi,nemuritorii care asteapta armonia perfecta sa le invaluie sufletul.........
doamne nu-i omora,Doamne lasa-i........
Vino ploaie peste mine si ia-ma cu tine in paradisul mortii.......
Ia-ma cu tine in universul bucurii,scapa-ma de durerea cerului care imi apasa lumea magica a mintii mele,imi ingreuneaza respiratia........
doamne ia-ma cu tine in universul armoniei perfecte....
Ia-ma,mergand cu stropii reci de mana,spre tine imparatul meu....
Suflet ratacit sunt eu,pierdut prin vorbele usturatoare ale omenirii si prin dezlantuirile cerului........
002.754
0
