Fara titlu

Cand ai intrat in camera, ceasul si-a oprit respiratia. Ai inchis usa incet, ca sa-mi creezi impresia ca nici nu ai intrat. Stiam eu ca vrei sa lasi doar impresia unui vis. Stateam pe pat, asa imi place mie dupa-amiaza sa stau pe pat. Nici nu m-ai privit; te-ai dus repede la fereastra. De acolo nu-mi puteai vedea privirea, pentru ca eu mi-o feream din cauza soarelui. Mi-ai spus doar doua cuvinte; suficiente ca sa-mi dau seama ca nu am sa te mai vad curand. Ai plecat inchizand usa la fel de incet ca in vis. De cateva zile ma gandesc sa-ti intorc vizita. Dar stii? Eu am sa-ti bat tare in usa, voi deschide usa zgomotos, nu am sa-ti ocolesc privirea ci am sa impletesc irisii mei cu ai tai si vei fi uimit de ikebana creata. Vom sta asa pana cand ni se vor vesteji irisii...