Poezii

te văd in fiecare zi tot mai des, ochii tăi mă tulbură, mai ales... știu că existi undeva într-un loc mai real decât imaginația mea... mă intreb

Eterul ce m-a imbătat de mult cu Umanitatea găsită într-o scoică sculptată, Lângă o fată intunecată cu ochi de rubin, Intră in fiecare fibră și-mi dezvăluie Enigma din spatele unei lacrimi