Poezie
Clopot de fum
1 min lectură·
Mediu
Clopot de fum
Nu ti se pare că fruntea bunicului
nu ne mai zâmbește?
Chiar crezi că iarba va răsări
și va crește
cândva și peste
mormântul nostru?
Nu ți se pare că acei copii -
goi, cu flori în ochi,
s-au aruncat prea adânc în gârlă,
și că din seninul cer
Al lor,
Al nostru,
nu ne-a rămas decât un strop,
să ne amăgească, să ne îmbete,
să nu-și găsească rostul?
Nu ți se pare,dar, că tata e mai tânăr?
Sau poate că încovoierea anilor
nu e decât
lumina ce-a împărțit-o an de an
Lor,
Noua,
neștiind, uitând, nevrând
ca noi să-i colorăm sprâncenele.
Și risipită în odaie, mama,
nu ți se pare
că încă ne alintă
din spatele gratiilor de grâu? Vlad Mihăilă, 18 ani
00962
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vlad Mihăilă
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Vlad Mihăilă. “Clopot de fum.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vlad-mihaila/poezie/13892699/clopot-de-fumComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.