Poezie
Ascultare
1 min lectură·
Mediu
Îmi plec urechea, la fel de fidel.
Cândva, obișnuia să îmi placă,
să fiu zdrobit sub strânsoarea metaniei.
Mă plecam de sus, din voia mea, eram un preș,
pe care călcau cuvintele tale.
Azi, nu știu de ce, m-am înnegrit,
mă simt ponosit, nu mai sunt cârpa
bucuroasă să îți ferească piciorul
să se plieze, să fie una cu talpa ta.
Mă simt murdar, îmbuibat, am carnea răzvrătită.
Smulge-mă sau aruncă-mă, nu mă lăsa în cerul gri
singur, electrizat, mă voi risipi ca norul în picătura
de apă a ploii.
Încheagă-mă, unește-mă, pentru mine, iadul e sus,
în cerul în care se face voia mea.
022.273
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vlad Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Vlad Alexandru. “Ascultare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vlad-alexandru-0031907/poezie/1834296/ascultareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VA
R:
hmmm... exprimarea ta e mai buna, curge mai usor textul. multam de sfat, am nevoie de asa ceva. o sa tin cont.
hmmm... exprimarea ta e mai buna, curge mai usor textul. multam de sfat, am nevoie de asa ceva. o sa tin cont.
0
exact cum încerci să pliezi fiecare imagine pe ceva anume
+ dedicații de genul încheagă-mă + exces de virgule
eu îl văd așa:
la fel de fidel
îmi plec urechea
cândva obișnuia să îmi placă
să fiu zdrobit sub strânsoare
plecam de sus
din voia mea ca un preș
pe care călcau cuvintele tale
azi
nu știu de ce m-am înnegrit
mă simt ponosit sau poate
nu mai sunt cârpa
bucuroasă să îți ferească piciorul
să se plieze
sunt murdar
în carnea asta răzvrătită
singur
mă voi risipi ca norul în picătura
de apă a ploii