Sambata cea mai trista

obscura XII

1 min lectură·9 ianuarie 2003

Mediu

Lumina ce-o purtam odinioară

între ploape

pierise de mult timp

în fața soarelui

topit

pe pietrele înfierbântate,

ninse

și plouate.

Îmi înghețaseră pe buze

cuvinte grele:

\"nu\"

și \"da\"

și \"poate\".

Așteptam o stea

de sus,

de jos,

de undeva,

dintre imaginile fragmentate

ale vieții

sau din noapte,

în cea mai tristă sâmbătă

din toate.

011.971

Vlad. “Sambata cea mai trista.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vlad-0001207/poezie/33575/sambata-cea-mai-trista

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Frumoasa. O sugestie: \"si-ul\" de la \"si asteptam o stea\", mi se pare in plus. Doar parerea mea.