Invitație
Să faceți scurt popas în sanctuarul mistic, Fondat pe baza mai multor răni și suferinți. Redate-n mod pe cât se poate de artistic, Stropite des, cu lacrimile ochilor cuminți. Pășiți ușor, luați
Mai am ceva
Mai am ceva din viață, nu-i totul pierdut! O primăvară creață, un drum spre absolut. Un suflet jovial și o speranță chioară , Că încercarea întărește și nu te doboară. Mai am zălog talantul, încet
Eu sunt
Eu sunt un suflet călător Pierdut în patimi şi dorinţe. Cuvintele ce-mi mor pe buze Înecate în suferinţe. Sunt prizonier în libertate, În căutarea viselor furate. Sunt un copil ce crede-n
O stare de fapt
Zac în somnolența psihică, sigur am obosit! Mă zgâlțâie gând somnambul, încă n-a adormit. Din ceața densă-a moţăielii trezitu-m-am buimac, Neştiind încotro s-o iau, sau ce-aş putea să fac. Mai
E doar o poveste
Suferința mea este... că m-am născut , Din fascicul de lumină și-o brazdă de lut, Pe mâinile firave purtând grele brățări, Urme evidente din groaznice încătușări. De gâtul fin atârnă stigmatul ca
