Poezie
poezia mea
... si poetul meu
1 min lectură·
Mediu
Intrase pe furiș, credea că n-o să îi dau drumul
Stătea ghemuită în colț, dar a țipat la mine
- Ce alergi așa? ma țin după tine de 20 de ani
Am fost mereu cu doi pași în urma ta
Mă mai apropiam când te indragosteai primavara sau toamana
- Cand ti se schimba sangele...
- Si ce mizerie e la tine... aduni epitetele cu carpa de bucatarie
Metaforele se zgâiesc la noi tintuite de tavan
Se dau uța pe panzele de pianjen
- Ãia erau elefantii!
- Am uitat ce bine le stii tu pe toate
- Sa-mi dai un poet..
- Să-ți faci un poet!
era poezia mea, de atunci mergem pe strada tinindu-ne de mana
ea ma fereste de poeti, eu ii caut...
ea cumpara eu plătesc
îndrăzneala de a iubi
un poet in loc de poezie
024.311
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- violeta lungu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
violeta lungu. “poezia mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/violeta-lungu/poezie/54023/poezia-meaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NPUite că azi am o zi bună. Mi-a mers de la prima deschidere a saitului, unde am dat de această poezie a ta. Șarmul și lejeritatea discursului m-au dus direct la sursă, adică la Poezie.
0
cu toate astea, este pacat sa lasi poezia asta sa sufere din cauza ca ai folosit doar din cand in cand diacriticele.
poezia e placuta, bine ai venit pe site