Toamnă

Toamnă

1

Nu-ti șade bine,când totuși plângi

Priveste,si oglindește-te în univers

Si-ai să întelegi

Acest al meu ultim vers!

2

Noian de dor e această toamnă,

Cuvînt de dor e a ta privire, doamnă!

În amintiri eu mă cufund,

În amintiri tu te cufunzi

Voluptatea universului de dor,băui până la fund

În brate iubirea universului o cuprinzi!

3

E toamnă în Bucuresti,

Ninge disperat cu frunze arămii

Înfloresc si florile pe la ferești

Toamnă,de dor în viata mea rămii

Sa-mi spui ale tele povesti

Cu galbene gutui,pe la feresti!

4

Toamnă minunată care esti

Cu galbene gutui,

Eu stiu că mă iubesti

Cu dorul universului!

5

Ne-am despărtit în toamna iubirii noastre

Numai înfloresc florile la fereastre,

Ne-am despărtit,împărtind iubirea la doi

Si ne vom reîntălni la bătrânete când vom fi bătrâni de atâtea ploi!. VICVAS 9.11.2025 DREPTURI DE AUTOR REZERVATE