Poezie
Absență
+
1 min lectură·
Mediu
Mi-e frig căci nu te pot cuprinde,
Dispari atât de des din virtuala mea
Te-aș ține de al tău abscons,dacă te-aș prinde,
Dar dorm,al meu deșert,în pijama
Inspir din frișca colbului,a mea odaie
E plină de durere și pute-a mucegai
Tresar când vii c-apoi să pleci prin ploaie
Mi-ai dat un vis și doar bucăți de rai
Absența ta e creatoare de rugină
Nu pot să zic că știu ce-nseamnă mit
Când nu mai pot să-ți simt privirea fină,
Îngenunchiat recit poeme cu finit.
001.042
0
