Poezii

prea multă grabă Doamne prea multă viteză și prea puțin timp abia dac-apuc să răsfoiesc pe fugă țăriorașeapeșimunți abia dac-apuc să gust câte puțin din gesturisentimentepriviri așa cât să nu mor

m-am săturat să locuiesc de-o viață în propria mea piele din ce în ce mai pergament din ce în ce mai nisip îmbătrânind pe un raft dintr-o bibliotecă de cartier în care nu mai intră nimeni mă

una din zilele alea crizate puseu acut de mizantropie când îți vine să pui mâna pe un kalashnikov și să razi totul în jur înjur n-o fac decât din an în paște și azi e paștele cailor îmi