Poezii

Optimism care se zbate Precum flama-n lumânare. Ce-anceput ca o poveste E o nouă incercare. Să scapi de bagajul personal Și-al altuia-l preiei în cale. Ce fragile aceste ființe Atât de

Nimic nu-i real din forma verbală; Adresele dure și vocea tonală. Indicatori marginali A stării mentale. Senzații, amare. Și când mai răsare câte-n gând nou, În al vieții prea prelungit

Absorbit cu roua frunzelor de fag, Ploape inundate cu ceața matinală, Mă retrag. Peste frunzișul ieri exfoliat, fâșnesc O adiere crâncenă, respirația oricui opresc În a mea apropiere. Fruct

Mereu ne certăm pentru ce nu ne place, Trăsături sumare, Obiectivitatea subiectivă, Și subconștient de vină. Legați în prezent, Și niciodată-n viitor, Ne pierdem in liniștea