Poezie

Ak-47

2 min lectură·11 septembrie 2014

Mediu

Lumea e încontinuu în război,

Dacă vrei să-ți dau exemple

Þi-i dau pe vecinii de lângă noi.

Ura se extinde, ia aminte,

Suntem contemporani cu persoane fără minte.

Dragostea e compromisă,

N-ar apărea chiar de'ai mai bagă o fisa.

Nu's prezicător, da' pot prezice că nu mai există viitor,

Soarele e ascuns acolo...undeva după un nor.

Ai vrea să evadezi, într'o altă lume să te'nfiltrezi,

Că aici sunt mai mulți morți decât trezi.

Nu mai ai pentru ce să optezi,

Doar familia a mai rămas, la ea mai ai să apelezi.

Trăim într'în război, nelovim între noi,

Inimile sunt mânjite cu noroi.

Copii sunt învățați să împuște, sunt învățați la ura,

De mici le ies anateme din gură.

Greu să găsești antidot pentru violență.

Grei să'i trezești pe oameni din demență.

Doar Dumnezeu poate schimbă această frecvența.

Din păcate asta'i realiatatea...

Sunt mai multe arme decât Biblii,

Copii nici nu mai știu de ele,

Însă cunosc bine un Ak47.

Frate, în ce lume trăim

Că nu se mai poate.

E o lume plină de ezoterici,

Dacă ești căzut la pământ greu să te mai ridici.

Nu se mai poate aici.

Am ajuns la concluzia că viață e că un Ak47.

Nu știam că viață te omoară,

Pentru unii, viață'i o povara.

Dacă tu ai ce să pui pe masă,

Să'i mulțumești lu' Dumnezeu,

Că alții n'au nimic, le e tare greu.

Să te simți norocos că la noi nu'i război

Că n'avem soarta vecinilor,

Zi de zi oameni acolo mor...

001.021

Vasile Mihai-Antonio. “Ak-47.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihai-antonio-0039541/poezie/14055744/ak-47

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.