Poezie
poem de amor
2 min lectură·
Mediu
ce ti-aș mai spune, să mă asculți!
dar tu treci prin mine
cu gîndul și cu fapta,
de parcă n-aș fi.
și urlu, să mă auzi
dar la urmă, urletul
devine un scheunat jalnic.
îmi iau avînt, mă zbat și țip,
sunt viermele din ciocul găinii
care nu e preocupată să-i admire
inelele, colorate.
aș vrea să fii dracul,
să mă iei
dar tu mă iei doar peste picior.
da, stiu, sunt un prost
din orice unghi m-ai privi.
ce ti-aș mai da, să-mi ceri!
dar tu nu vrei nimic...
și cind vrei eu sunt pierdut.
am făcut un cer de mucava,
de pe care am decupat luna,
numai pentru tine.
si stelele le-am decupat
dar tu, călcând pe ele
mergi mai departe
și am rămas cu cerul meu
ca un ciur pentru lacrimi.
nu esti o zînă, esti un vircolac
cu chip de zînă.
nu te iubesc dar te vreau,
ca pe o pradă.
ce ți-aș mai face, să vrei!
castele de nisip,rochii de zăpadă
si norii i-aș mărunți
fulgi pernei de sub fruntea ta
și tu să plîngi.
eu de bucurie, să mă ridic la cer
iar tu cu doua palme,
să încerci să mă readuci pe pămînt,
să-mi faci respirație artificială
gură la gură și să țipi după ajutor.
un alt eu să apară de undeva,
să-ți mîngîie fruntea fierbinte
și să-ți spună lasă-l,
a murit.
002.413
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mican
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 229
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mican. “poem de amor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mican/poezie/13989724/poem-de-amorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.