Poezie
nu mă mai recunosc
1 min lectură·
Mediu
Mă ghidează inteligența spre a crea
un univers aparte, împăinginit de cunoștințe și vise,
o întrebai de ce face așa
de ce se implică și dacă e evoluție aceasta,
tace, tace
are gînduri frenetice,de amploare
ce faci, femeie?
întinzi coapsa goala în cușca leilor?
nu ți-e frică,oare?
ai destulă pledoare?
îți tîrîi fundița în loc nepoftit.
se știe, se știe
în lumea noastră, cu exces de curaj ajungi sihastru.
te-ntreb încă o dată:
ce faci și de ce?
nu știi cît de prost hrănesc în chilie?
uiți de glucoză și vitamine
Tu, un gurman constant!
ea tace,tace
dorința o trage de mînecă-n jos și îi zice:
-urmează-mă, am ciocolată.
Nu mă mai recunosc.
00740
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vârlan Anastasia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Vârlan Anastasia. “nu mă mai recunosc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/varlan-anastasia/poezie/14049835/nu-ma-mai-recunoscComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
