Fetița mea
Am o fetiță mititică Dulce-dulce ca o bombonică, E drăguță, e hazlie, Vreau a mea mereu să fie! Intuiesc și ce-ar vrea ea: Să-i dau inimioara mea!
Când vine noaptea...
E iarăși noapte pe-acest tărâm Și-n noaptea asta, iubita mea, Aș vrea să ne iubim, Să ne-nvățăm ce-i dragostea. Dar iarăși văd că tu lipsești Și sufletul mă doare, Doar gândul că tu mă
Destăinuire
Sunt un om fericit: Atunci când te țin de mînă, Atunci când te sărut, Atunci când mă privești, Atunci când te iubesc. Devin trist și-ngândurat Atunci când ești departe de mine. Nu voi mai
Noi
Te aștept în fiecare seară Să discutăm despre noi, Să-mi spui ce mai ai nou, Să-ți spun: ,,te iubesc’’. Mă bucur mult când apari Și vreau să nu mai dispari. Cu cât mai mult discutăm Cu atât
Inimioara
Inima-mi bate din ce în ce mai tare Ce să fie, a pățit ceva ea oare? La-nceput am crezut că-i vreo urgie Dar n-a fost așa să fie. Vrea să-mi spună o noutate Despre cele întîmplate. În
Visul
Am avut cândva un vis, A fost frumos, fermecător, Dar l-am pierdut foarte ușor. Mi-a părut prea ireal de realizat, Nici n-am simțit când l-am uitat. Era al meu, era un vis cu rost, Mi-i trist
Tu nu știai…
Și cînd privirea mi-am întors, pe tine te-am zărit Deodată în inimă mi te-am găsit și m-am îndrăgostit Erai o zînă ca-n povești, țin minte bine acea zi, Tu nu știai ce pentru mine ești, tu nu
Comoara
Am găsit o comoară Sau poate m-a găsit ea pe mine... Ne-am găsit reciproc. O iubesc... Mă iubește... Ce ne mai trebuie, Pentru a continua astfel la infinit? Răspuns: o altă comoară.
Nu cred…
Că va veni o zi când totul va fi gol Și sufletu-mi rămâne-va pustiu Nu pot să cred, căci dragostea-i un mol Ce stă în calea morții chiar de e târziu. Nu cred că dragostea s-a terminat, Nici
Iubitei
Iubito-mi ești atât de dulce, Te am cu mine-n minte, oriunde nu m-aș duce; Iubito-mi ești atât de dragă, Te voi iubi viața-mi întreagă; Iubito, ești atât de frumoasă! Fii eterna mea mireasă…
Scriu...
Scriu gânduri Ce-mi vin fulger în minte, Scriu dragoste, Scriu fericire, Scriu versuri, Căci momentul îmi face plăcere. Și-o să scriu mereu Cît mai iubesc. Și nimic nu mă poate
Nu uita că te iubesc!
Firul visului de l-ai pierdut Când zorii zilei te trezesc, Tristă nu fi că poate-i alt început Și nu uita că te iubesc! Iar dacă sentimentele te iau pe tine Atunci când trandafirii
Iubire
Îmi place de tine, Îmi place glasul tău, Îmi place cînd zâmbești, Îmi plac ochii tăi, Îmi place sufletul tău, Îmi place totul la tine. Iubito, te iubesc... Vreau, dulci cuvinte La ureche
Materializare
Iarăși m-atragi ca un magnet în a ta oază, Nu-mi permiți să-mi continui agale mersul Mă îneci în senzații plăcute de groază Și-mi străpungi fără milă tot universul. Îmi tremură mîna, îmi
Mister
Ce este cerul fără ea? Prea trist, pustiu sau melancolic poate? Numai de ea doar depind toate, Căci ea aduce acea lumină vie Ce pune totu-n armonie, Iar nopților le dă acel mister Ce fascinează
Tu – o speranță
În inima-mi pustie tu dragoste-ai adus, Cu atâta măiestrie pe mine m-ai sedus În creier, atâtea amintiri mi se succed, Că te-oi iubi mereu e totul ce mai cred. De ce tristă să fii, când
Cea mai frumoasă
Mi-a surâs mie norocul, Atunci când te-am zărit pe tine. Inima-mi arde-n iubire ca focul, Nopți și zile mă gândesc la tine. ................ De aceea, tot ce simt eu pentru tine E o
