Poezie

Nuntașul Chiț-Chiț

1 min lectură·1 iunie 2009

Mediu

Trăgând Chiț-Chiț cu urechea,

(Nu-i frumos, dar s-a-ntâmplat)

Auzi că gazda are

O fată de măritat.

Nunta mare ce-o să fie

E prilej de bucurie,

Șoricelul a aflat

Și e tare supărat

Nefiind anul prea bun

A rămas fără costum.

“Cât sunt eu de mititel

Vina mare n-o să fie

De-o să iau de la stăpân

(Doar asa, în custodie).”

Asa că s-a pus pe treabă

Și-ncepu încet să roadă

Din bumbac așa un pic

De-o cămașă de pitic.

Ia acolo ca să fie

Luă și din pălărie,

Ronțăi și-un petec mic

Dintr-un capăt de ilic.

Din veston doar atâtica,

Luă învingându-și frica.

Ronțăind dintr-un monton

Luă și de-un pantalon.

Acu-l vezi dintr-o privire

Că-i gătit ca și un mire,

Treaba rău se sfârși maică!

(Cică de la... șoricioaică).

001.832

valeria tamas. “Nuntașul Chiț-Chiț.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/1839754/nuntasul-chit-chit

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.