Poezie
Cântec
1 min lectură·
Mediu
N-a fost să fie mai frumoasă pasăre decât omul
Inima lui cuib de nesfârșite iubiri
Cerul, corola albastră pe care se așează norii să plângă
O imensitate pământul cu greieri cântând,
Lasă-ne Doamne mereu liberi
Azi și mâine și poimâine,
E-o vreme când vom zbura singuri spre Tine.
Dumnezeu din când în când
Obișnuiește să ia câte o mână de stele
Blajin, le împrăștie peste pământ
Răsar atunci oameni lumină...
Ia uite-i cum aleargă mângâind ierburi,
Nu-i așa Doamne că pământul e-o minge?
001.972
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- valeria tamas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
valeria tamas. “Cântec.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/1750779/cantecComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.