Poezie
Ploaia
1 min lectură·
Mediu
Ploaia cadea peste mine
precum sunetul zboara din mandoline
era calda, frumoasa, sprintara
era ploaie de vara.
Mi-a patruns ca un pieptene-n plete
m-a sarutat lung dupa ureche
mi-a mangaiat ochii, genele, obrajii
mi-a cuprins in palme umerii si grumajii.
S-a revarsat mai apoi calatoare
peste pielea mea nevazuta de soare
si-am simtit-o aproape de mine
mergea precum trenul pe sine.
S-a oprit s-a rosit in obraji
cand a dat peste dealuri cu fragi
ca un cantec revarsat din cavaluri
se juca pe coline, cobora dealuri.
S-a oprit apoi insetata
cautand un locsor sa bea apa
am simtit-o n-avea gand de plecare
cauta loc de-nnoptare.
Si-a ramas.Sa va spun n-are rost
sa descriu in cuvinte ce-a fost.
la plecare nu-ti vine sa crezi
avea lacrimi in ochii ei verzi.
001.624
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- valeria tamas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
valeria tamas. “Ploaia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/167198/ploaiaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.