Poezie
Am ajuns sa ma iubesc pe mine insami
1 min lectură·
Mediu
Am ajuns sa ma iubesc pe mine insami
de teama de-a nu cunoaste sentimentul iubirii cu adevarat
mi-am daruit tot ce se putea darui
incepind cu regalele castele
calesti aurite
policandre de vise din cel mai nobil cristal
mi-am adunat in cutiute giuvaierele lumii
pentru clipa de tristete cand nimic nu ma va mai lumina.
Am calarit roibii negri doar pentru a cunoaste tenebrele
am zgaraiat pamantul cu copita din placerea de a strivi
m-am aruncat in mare doar pentru a deschide eu
ochiul galben al rasaritului
pentru a-mi insusi clipa de lumina.
Mi-am ascuns chipul in trupuri de flori.
Pentru o vreme am zburat cu pasarile.
Incepusem chiar sa-mi fac cuib in fiecare primavara.
Am gustat din trupurile barbatilor precum degustatori de vinuri
M-am lasat degustata la randu-mi.
Dar inca nu am gasit cheia adevarului despre iubire.
Am ratacit vremelnic,
Am fost chiar sihastru pentru o vreme
si acum in aceasta ultima clipa ma intreb
care sunt lucrurirle pe care le-am pierdut?
001.523
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- valeria tamas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
valeria tamas. “Am ajuns sa ma iubesc pe mine insami.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/140112/am-ajuns-sa-ma-iubesc-pe-mine-insamiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.