Poezie

De-ale toamnei

1 min lectură·5 septembrie 2010

Mediu

Șiruri, șiruri trec cocorii,

Mic e muntele din zare,

Păsările migratoare

Punte fac pe-ntinsul mării.

Pe câmp zburdă doar tractorul,

Ce pământul răscolește;

Bobul mic, sub glii trudește

Să-și ridice căpușorul.

Râul noaptea-i plin de stele

Ziua, pare de mărgean

Și grăbind către ocean

Poartă gândurile mele.

Albe flori ce-mbrăcau merii

Azi căzute-s în uitare,

Mere roșii stau în soare,

Sub pomi roată, prichideii.

Pere-mprăștie mireasma

Printre boabe aurii,

Printre gureși-i copii

Mama-și duce-n casă cazna.

Prin cuptoare pâinea crește,

Se rumenesc cozonacii,

Trece-un an, urmează alții

Până caierul sfârșește.

Sună-n vale clopoțelul,

Pe drumeag fac rând voinicii,

Mărișori, mărunți, mai micii

Toți cărându-și ghiozdănelul.

De pe gard cioara privește,

Cu ochii negri și câi

Ar vrea și ea-n clasa-ntâi

Dar școala de ciori, lipsește!

Râde-n gard o vrăbiuță

Sporindu-i mai mult amarul,

Eu încep abecedarul,

Cu stăpâna cea micuță!

002.159

valeria tamas. “De-ale toamnei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/13952530/de-ale-toamnei

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.