Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

E Timpul

1 min lectură·
Mediu
E TIMPUL
RENUNÞÃ – nu mai e timpul
și nici nu prea mai este timp;
totul e repede, curge, urcă,
mai bine coboară
și eu doar „mă-ntunec”.
Renunță să mai fii altfel decât singur,
căci nici nu mai există un alt fel de-nsoțire.
În general renunță,
e mai bine, mai cald,
mai plin de nimic. Și totul
astfel așezat produce somn
și somnul monștri produce. „Din nou
e liniște pe deal – un clopot, ultimul,
s-a înecat în foc.”
Nu mai e clipa, vremea să intri
într-un spațiu închis
cu altcineva lângă tine, fiind că
mai mare-i rușinea să intri
acolo fără de noimă, fără de har,
decât tristețea singur de-a fi.
Renunță – e mult mai adânc
să ai nostalgii decât nedemne eșecuri,
mai bine-i să crezi că ai fi știut
să refaci însoțirea și doar că
norocul de-a nu mai fi singur,
doar el te-a lăsat. Lasă
de la tine și „acest pahar”, nu-l sorbi,
amar ar putea să îți fie.
Exiști – deci renunță
și astfel senină-ți va fi DELÃSAREA.
006334
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
173
Citire
1 min
Versuri
31
Actualizat

Cum sa citezi

Valentin Tascu. “E Timpul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valentin-tascu/poezie/151704/e-timpul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.