Poezie

Călător Spre Astre

Din plictiseală

1 min lectură·1 noiembrie 2022

Mediu

Așteaptă-mă, tu, veşnicie

Rămân puțin prin scurta clipă

Să văd, în stranie tăinicie,

Cum norii cern risipă.../Cum visuri se risipă...

Peste salcami ce se îngână

Cu urlet dulce de izvor

Când pe sub argintie lună

Trec/Plec' vietăți în zbor

S-aud senin cum glasul nopții

Se afundă în melancolie

Cand peste sumbru ros' al bolții

Regretele tes fantezie

Sa văz cum frunzele arămii

Dezmierd tăcut pământu'

Când printre goi copaci si vii

'și caută somnul, vantu'

Să văd cum suflete de gheață

Despică al norilor altar

Și cum tăcut în miazănoapte

Rânjesc fantome de cleștar

Cum toate sunt suflare rece

Tăcere dulce, sepulcrală

Când gândul moartea mi-l petrece

Pe sub luceferii de ceară

Moarte, făptură de abis

Hai, vino si mă ia

Întru uitare aș sta închis

Precum speranța într-o stea/Ca visul într-o stea

Rămân o umbră în trecut

Și timpul mă cunoaște

Ca visător necunoscut

Și călător spre astre

00519

Valcs. “Călător Spre Astre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valcs/poezie/14165421/calator-spre-astre

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.