Jurnal
Aberatii
2. MONOLOG
1 min lectură·
Mediu
Azi am purtat o discutie destul de interesanta cu mine. Fiind o fire destul de incapatanata nu m-am putut abtine sa nu \"o contrazic\" si astfel s-a creat un adevarat haos intre ideile exprimate care nu puteau fi duse la bun sfarsit datorita lipsei de argumente. Ei bine… spre sfarsit am realizat ca nu eram absolut deloc pe aceasi lungime de unda cu eul meu launtric care se exprimă doar atunci cand sunt in pana de idei. Totusi aceasta discutie in contradictoriu m-a tulburat in oarecare masura, ceea ce a dat nastere unui monolog purtat in fata oglinzii. Imaginea reflectata era destul de trista pentru ca infatisa un chip palid si plans, cu o privire nedumerita. Discursul a acoperit oglinda in intregime cu semne de intrebare, intrebari retorice dealtfel, pentru că, desi asteptarea se prelungise nefiresc de mult, aceasta ramasese tacuta si nemiscata in fata mea, cu aceasi privire rece si dezolanta pe care o intalnesc zilnic.
012821
0
Iti sugerez sa nu variezi insa pe aceeasi tema, pentru ca o sa te gasesti \"in pana de idei\" de-a dreptul.Metaforele si analiza psihologica se impletesc mult mai bine in scrieri cu caracter impersonal, la care vei ajunge intr-un final, nu ma indoiesc. Publicul \"gusta\" mai curand realitatea decat eul launtric, cu toate ca acesta este infinit mai important.Deasemenea, doresc sa iti atrag atentia asupra continutului ideatic: lipseste o minima doza de flexibilitate. Nu mai fii asa dura cu tine! Sunt convinsa ca totul va evolua inspre bine, devreme ce iubesti cuvintele:ele sunt punti intre oameni, de ce n-ar fi o punte intre tine si tine?
citesc in continuare cu placere